Page 52 - Morisena17_2020

MORISENA, anul V, nr. 1 (17)/2020

Funcţionând la şcoli confesionale, majoritatea să participe la diverse cursuri metodice, pentru învăţarea
învăţătorilor români din comitatul Timiş aveau şi limbii maghiare sau la adunări învăţătoreşti. Toate acestea
atribuţii cantorale, venitul realizat în această calitate reclamau timp şi cheltuieli. Unui jurat de la sat dacă
fiind inclus în salariul lor anual. Ei îi sprijineau pe făcea parte dintr-o comisie în localitate, i se plăteau 50
preoţii locali la înmormântări, cununii şi parastase. cr. şi în afara localităţii un florin, indiferent dacă rezolva
Pe lângă salariu, comunitatea îi asigura problema într-o oră sau într-un sfert de oră. În schimb
învăţătorului şi o locuinţă gratuită, care se situa învăţătorii trimişi la cursurile pentru învăţarea limbii
de regulă lângă clădirea şcolii sau chiar făcea corp maghiare trebuiau să se mulţumească cu 70 cr. pe zi,
comun cu aceasta. Dacă în localitate nu exista locuinţă stând departe de casă şi familie, timp de şase săptămâni .
16
pentru învăţător, atunci la salariu se adăuga o sumă Pentru a îmbunătăţi situaţia materială a
de bani suficientă pentru închirierea uneia. Locuinţele învăţătorilor, autorităţile şcolare i-au încurajat să
învăţătoreşti se compuneau de obicei din bucătărie, desfăşoare şi alte activităţi pe lângă acelea legate
strict de profesie. Pentru a-i stimula pe învăţători să
cultive grădinile de pomi (livezi), Consistoriul din
Arad a elaborat o instrucţiune în 15 noiembrie 1873,
care prevedea ca din suma rezultată în urma vânzării
altoilor, jumătate să revină învăţătorului, ¼ să fie
alocată pentru îngrijirea grădinii, iar ¼ să se depună
în fondul şcolar . În anul 1883, Consistoriul arădean
17
a decis ca la concursurile pentru posturile vacante, să
fie preferaţi acei învăţători care au avut bune rezultate
pe terenul pomăritului şi horticulturii . În şedinţa din
18
9 aprilie 1880, Consistoriul din Caransebeş dezbate
problemele stupăritului şi mătăsăritului şi decide să
îndrume învăţătorii spre aceste ocupaţii, pentru a-şi
spori veniturile .
19
Clasă de fete la școala germană din Cenad, în 1932. De obicei, învăţătorii îndeplineau şi calitatea
Foto: Colecția Franz Kahles. de notari ai comitetelor parohiale, pentru această
1-2 camere şi dependinţe. În anul 1890, când s-a dat activitate fiind şi remuneraţi. Astfel, prin hotărârea
în folosinţă noua clădire a şcolii confesionale ortodoxe Comitetului parohial Ohaba-Forgaci, din 12
din Petroman, aceasta conţinea pe lângă sala de clasă decembrie 1876, învăţătorul Vasile Cimponeriu,
şi locuinţa învăţătorului cu o bucătărie, două camere, ca notar al Sinodului şi Comitetului parohial, este
cămară, şopron şi coteţe pentru păsări . Constatând că recompensat cu 8 florini pentru calcularea speselor şi
14
20
unii învăţători nu locuiesc în spaţiul amenajat special veniturilor bisericeşti .
pentru ei în cadrul şcolii, Consistoriul din Caransebeş a Unii învăţători îşi suplimentau veniturile, înde-
hotărât în şedinţa din 8 aprilie 1872, să le impună acest plinind funcţiile de contabili sau directori ai unor bănci
loc de reşedinţă. În acest mod învăţătorul s-ar fi putut populare. În anul 1898, aflându-se în al nouălea an de
îngriji atât de curăţenia edificiului, cât şi de purtarea directorat la institutul de credit „Chişodana”, adunarea
cuviincioasă a elevilor înainte şi după cursuri . acestuia i-a votat învăţătorului Paul Ivi din Chişoda, un
15
21
Raportate la salariile medii din alte domenii, salariu de 200 de florini pe an .
remuneraţiile învăţătoreşti erau mici şi plătite neregulat. 16 Luminătoriul, Timişoara, V, 1884, nr. 63, din 8/20
Chiar dacă aveau mai mult timp liber, condiţiile august, p. 1-3.
materiale nu le permiteau învăţătorilor să călătorească. 17 Arhiva Mitropoliei Banatului, Fond cronici parohiale,
Cei de la ţară erau ocupaţi şi cu munca câmpului, dar dosar Ohaba Forgaci, nepag.
cei din oraşe trăiau cu precădere din salariu. Chiar şi în 18 Luminătoriul, Timişoara, IV, 1883, nr. 6, din 19/31
vacanţe, învăţătorii nu erau liberi, deoarece erau solicitaţi ianuarie, p. 4.
19 N. Bocşan, V. Leu, op. cit., p. 367-368; Arhiva
aprilie, p. 4. Episcopiei Ortodoxe Române din Caransebeș (AEORC), Fond
14 Arhiva Mitropoliei Banatului, Fond cronici parohiale, şcolar, IV, act 152/1880, nepag.
dosar Petroman, nepag. 20 Arhiva Mitropoliei Banatului, Fond cronici parohiale,
15 N. Bocşan, V. Leu, Şcoală şi comunitate în secolul dosar Ohaba Forgaci, nepag.
al XIX-lea. Circulare şcolare bănăţene, Presa Universitară 21 Controla, Timişoara, IV, 1898, nr. 14, din 24
Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, p. 319. februarie, p. 2.

Pag. 50