Page 50 - Morisena17_2020

MORISENA, anul V, nr. 1 (17)/2020

Dr. Florin Zamfir Colectarea dării cultuale, care asigura achitarea

(Variaș) salariilor învăţătoreşti, se realiza cu dificultate, în special
în comunităţile rurale. O cauză importantă care determina
Condiţia materială a achitarea neregulată a salariilor învăţătoreşti era sărăcia
poporului, întâlnită cu precădere în zonele rurale. Salariul
învăţătorilor din comitatul învăţătorilor era dependent de starea economică a loca-

Timiș, în secolul al XIX-lea lităţilor în care funcţionau, de capacitatea comunităţilor de
a contribui în natură şi bani. Procesul-verbal al şedinţei
Sinodului parohial din localitatea timişeană Ohaba
Abstract: The financial situation of teachers was an Forgaci, desfăşurată la 13 ianuarie 1880, menţionează la
important element that linked the Romanian School with punctul 8 o serie de măsuri pentru încasarea salariului
the society, as teachers were paid from the contribution of învăţătoresc. Pentru achitarea componentei lui în natură,
4
the local community. In general, teachers’ salaries in Timiș s-a stabilit o contribuţie de 3 ½ litre de grâu şi 3 ½ litre
were modest in the 19th century. They varied from one de porumb, de fiecare număr de casă. Produsele trebuiau
locality to another, depending on the economic potential, predate învăţătorului în prezenţa casierului şcolar, în zilele
but increased relatively towards the end of the same century, de joi şi duminică, în lunile iulie, august, septembrie şi
thanks to the efforts that the Romanian community made octombrie. Comisia şcolară trebuia să fie foarte atentă la
to comply with the salary-related provisions of the school încasarea salariului, pentru ca „învăţătorul să nu sufere”,
legislation. As representatives of such a caring and noble menţionează procesul-verbal. Componenta în bani a
profession, the Romanian teachers in the Timiș “comitat” salariului se plătea o dată la trei luni, fiecare număr de casă
served the national language and culture without asking to contribuind cu 1 florin şi 32 cr. anual, conform hotărârii
be paid according to the sacrifices they made. Comitetului parohial din 3 mai 1881. În Ohaba Forgaci
existau în acel moment, 304 numere de casă sau fumuri .
5
Keywords: teacher’s salary, teacher’s job, tax on Salariul învăţătorilor era fixat înainte de organizarea
culture, financial situation, occupational area, school concursului pentru un post vacant sau în timpul funcţionării
legislation acestora, în caz de majorare. Concursul era o modalitate de
stimulare a pregătirii pedagogice a învăţătorilor, întrucât
Veniturile salariale şi produsele agricole obţinute dotaţia acestora era diferită de la o localitate la alta şi chiar
din grădina primită în folosinţă, au constituit principalele în aceeaşi localitate, de la un post la altul. În formularul de
mijloace de subzistenţă ale învăţătorilor români din concurs erau specificate veniturile asigurate de comunitate
comitatul Timiş, în secolul al XIX-lea. Salariul anual pentru postul declarat liber şi ca atare fiecare învăţător avea
avea o componentă în bani şi una în natură. Cuantumul date de referinţă despre cuantumul şi structura salariului
acestuia era stabilit de comitetul parohial, care realiza un oferit. Criteriile decisive în alegerea învăţătorilor erau
pregătirea pedagogică, conduita morală şi capacitatea de
proiect de buget anual, pe care îl supunea spre aprobare organizare a activităţilor culturale (cor, formaţie teatrală,
sinodului parohial . organizarea bibliotecii) . Concursurile pentru posturile
1
6
Sursa care asigura achitarea salariilor învăţătoreşti învăţătoreşti vacante, erau publicate în ziarele vremii.
era darea cultuală, contribuţia specială pe care trebuiau să Indiferent de modul cum era formulat anunţul, el trebuia
o plătească credincioşii dintr-o parohie . să conţină oferta salarială pe care localitatea respectivă o
2
Contribuţia fiecărei familii la susţinerea şcolii era, făcea pentru postul respectiv.
conform legii, în proporţie cu impozitul plătit către stat
şi cu numărul iugărelor de pământ aflate în proprietatea confesional din comitatul Timiş, 1867-1900, în „Anuarul
acesteia. În localităţile comitatului Timiş existau însă şi Asociaţiei culturale Concordia Cenad” nr. 3, Editura Marineasa,
alte criterii pentru stabilirea cuantumului dării cultuale: Timişoara, 2007, p. 18-19.
după numărul caselor (fără să se ţină seama de nivelul 4 Litra era o măsură de capacitate sau de greutate egală
diferenţiat al veniturilor familiale); stabilirea unor trepte de cu un sfert de litru sau de kilogram, Apud Dicţionar explicativ
contribuire, pe tranşe de venituri; repartizarea contribuţiei ilustrat al limbii române (în contin. DEXI ), Editura Arc. Gunivas
doar asupra familiilor care aveau copii la şcoală . ( Tipogr. Italia), 2007, p. 1056.
3
5 Arhiva Mitropoliei Banatului, Fond cronici parohiale,
1 Dreptatea, Timişoara, II, 1895, nr. 11, din 13/25 dosar Ohaba Forgaci, nepag.
ianuarie, p. 6. 6 Mărturii privind lupta românilor din părţile Aradului
2 Şcoala noastră poporală şi darea cultuală, Arad, 1918, pentru păstrarea fiinţei naţionale prin educaţie şi cultură
p. 6-7. (1784-1918 ). Documente referitoare la Episcopia ortodoxă a
3 F. Zamfir, Condiţia materială a învăţătorului român Aradului, Arad, 1986, p. 151.

Pag. 48