Page 49 - Morisena17_2020
P. 49

Revistă trimestrială de cultură istorică



        a preotului Telescu convergeau spre același țel înalt și  parohial  ortodox  român  în  Cenad,  iar  anul  următor,  1976,
        sublim, dușmanii apropierii fac denunț la Consistoriul  fiind ales paroh, este investit și cu singhelie.
        din  Lugoj,  pe  motiv  că  Telescu  prejudiciază  și      Om de o rară energie și spirit de abil organizator,
        prilejuiește  „sfânta  unire”  din  Cenad.  La  4  noiembrie  preotul Telescu a adus reale și neprețuite servicii bisericii
        1875, o comisie de anchetă, trimisă de Consistoriul unit  noastre  din  această  comună,  care  numai  mulțumită
        se prezintă la Primăria comunei Cenadul Mare spre a  priceperii,  devotamentului  și  zelului  său  apostolic  a
        cerceta  acuzațiile  formulate  contra  preotului.  Fiind  putut ajunge în starea de înflorire în care se găsește azi.
        Vinere tânără (una din cele 12), preotul Telescu era prin  De  numele  lui  sunt  legate  cele  mai  frumoase  opere  ce
        comună la sfințirea de case. Nu s-a arătat deloc surprins  constituie podoaba sufletului uni neam: Biserica și Școala.
        de vestea ce i se aducea, știindu-și sufletul neprihănit.  Poporul dreptcredincios, condus cu înțelepciune de acest
        Dimpotrivă, a crezut că este momentul bine ales spre  păstor evlavios – blând, dar autoritar – a jertfit cu drag
        a-și aduce la îndeplinire planul pe care îl preconizase  pentru aceste cetăți, anghire tari și neclintite ale sufletului
        cu atâta fermitate încă de la pășirea sa în parohie. De  românesc. Distins slujitor și mare cântăreț, preotul Telescu
        aceea, întorcându-se acasă, se dezbrăcă de reverendă și  a lăsat în urma lui o pleiadă de cântăreți de strană, care
        se îmbrăcă în haine civile, luă apoi cheile capelei și ale  au  imprimat  acel  timbru  sublim  slujbelor  dumnezeiești
        școlii, precum și matricolele bisericești și se îndreptă  oficiate de el numai în limba română.
        spre Primărie. Aici era adunată multă lume pentru plata    Și, în afara bisericii, în viața obștească, comunal-
        impozitelor. Intrând în sala mare a Primăriei, unde era  administrativă,  a  știut  să-și  impună  autoritatea  sa
        comisia anchetatoare, fără să aștepte să fie interogat,  necontestată  de  nimeni.  Era  respectat  pentru  conduita
        aruncă cu dispreț cheile și matricolele pe masa din fața  sa  ireproșabilă,  pentru  caracterul  său  ferm  și  pentru
        comisiei, adăugând: „De azi încolo nu mai sunt unit!”  capacitatea  și  voința  sa  de  muncă,  nu  numai  de  către
        – și îndată a părăsit sala. Comisia care, firește, nu se  români, ci și de restul locuitorilor comunei Cenad.”
                                                                                                           7
        aștepta  la  așa  ceva,  a  rămas  complet  deziluzionată,   Preotul Ilie Telescu a fost implicat în viața culturală
        încremenită  și  trăznită.  Poporul,  martor  al  acestei  a Cenadului, în răspândirea culturii românești. Astfel, din
        scene, unică în felul ei, s-a asociat cu mare însuflețire  ziarul „Albina” din 1872 aflăm că la Cenad, la 2 ianuarie,
        hotărârii eroice a preotului Telescu. Întâmplarea a avut  s-au pus bazele unei societăți de lectură, având ca membri
        un răsunet formidabil în întreaga comună. În aceeași  „tineri meseriași și economi români”, iar președinte a fost
        zi, 801 suflete fac declarația de trecere sau, mai bine  ales preotul Ilie Telescu. 8
        zis, de revenire la ortodoxie, spunând: „A trecut popa     Ilie Telescu moare la 9 martie 1891, la doar 51 de ani
        Telescu  și  noi  suntem  de  azi  Telești!”,  rămânând  la  și este înmormântat în cimitirul ortodox român din Cenad.
        uniație  numai  țiganii  și  vreo  câțiva  români  uitați  de   Tot  de  la  pr.  dr.  Gheorghe  Cotoșman  aflăm
        sine. Comisia anchetatoare, hulită și urmărită de popor,  că,  după  moarte,  cel  care  îi  ia  locul  este  fiul  său,  pr.
        părăsește comuna cu rușine mare. 5                    Gheorghe Telescu. Acesta s-a născut în Arad în 1867.
              Telescu n-a fost un apostat, ci un mare și înflăcărat  A  urmat  școala  în  Cenadul  Mare,  apoi  Teologia  în
        român, care, ascultând vocea conștiinței, și-a dat seama  Arad.  La  început  funcționează  ca  învățător  în  Cenad,
        la timp că dânsul nu poate fi utilizat ca unealtă în mâna  apoi se căsătorește și ia parohia rămasă vacantă în urma
        inconștienților  înstrăinați  și  a  dușmanilor  națiunii  și  decedării tatălui său pe care o păstorește timp de șapte
        bisericii  și,  deci,  revenirea  la  dreapta  credință,  în  care  ani. În această perioadă se dovedește a fi un demn urmaș
        i-au murit moșii și strămoșii, îi face cinste și-l înalță în  al vrednicului său părinte, continuând și întregind opera
        ochii posterității. 6                                 acestuia. Din păcate, și acesta se stinge tânăr, la doar 31
              Adăugând  grupului  revenit  la  matca  ortodoxiei  pe  de ani, lăsând cinci copii orfani. Este înmormântat tot în
        românii ortodocși despărțiți de sârbi, preotul Telescu a restaurat  cimitirul român ortodox din Cenad.
        și reactivat străvechea parohie ortodoxă română din Cenad,
        redându-i  independența  din  trecut.  La  21  noiembrie  1875,   7  Pr. Gheorghe Cotoșman, Din trecutul Banatului... C.
        episcopul Aradului, Ioan Mețianu, îl numește administrator  IV. op. cit., p. 100.
                                                                   8  Elena Csobai: Comunitatea românească din Cenadul
              5   Informații  primite  de  pr.  Gh.  Cotoșman  de  la  D.  Unguresc  în:  „Simpozion”:  comunicările  celui  de-al  X-lea
        Bozianu, învățător pensionar, ginerele preotului Ilie Telescu.  simpozion  al  cercetătorilor  români  din  Ungaria  (Giula,  18-19
              6   Despre  acest  eveniment  consemnează  și  Nicolae  noiembrie 2000). Redactor și editor responsabil Maria Berényi.
        Brînzeu: Unirea cu Roma și emanciparea Românilor din Ardeal  Giula, 2001, p. 108-115. Și Maria Berényi: Românii din Ungaria
        și Banat de sub ierarhia sârbească în revista: Cultura Creștină.  de azi în presa română din Transilvania și Ungaria secolului al
        Anul XVI, iunie, nr. 6, Blaj, 1936.                   XIX-lea /1821-1918/ Documente. Giula, 1991.


                                                                                                         Pag. 47
   44   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54