Page 43 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

şi anume: înţeleptul Voico Dobriţa, Iova (comis [mare a alcătuirii Sfatului domnesc de la Târgoviște, ne arată,
comis] şi vistier [mare vistier]) şi Cazan al lui Sahac. Toți practic, o evidentă consolidare a autorităţii lui Vlad Ţepeş,
ceilalți fiind înlăturați și înlocuiți din dregătoriile deţinute care, nemaifiind silit să facă vreo concesie marilor boieri,
în sfat în condiții mai mult sau mai puţin clare” . îi va păstra alături de el doar pe cei care îi erau necesari .
9
15
De asemenea, relevant este şi un alt aspect, şi anume De fapt, „în afara unei grupări fidele din sânul marii
acela că doar Manea Udrişte (ce se înrudea cu voievodul) boierimi, domnul a căutat să strângă în jurul său o sumă
şi comisul Gherghina erau reprezentanţi ai marii boierimi, de «viteji» , categorie socială ridicată de el în rândul
16
majoritatea sfetnicilor lui Vlad Ţepeş fiind recrutaţi dintre boierimii pentru merite militare” .
17
autohtoni aparţinând altor categorii sociale . Mai apar pe Ducerea la îndeplinire a celebrelor pedepse
10
lista dregătorilor lui Dracula nume ca Linart stolnicul (de poruncite de neînduplecatul Dracula a fost realizată cu
fapt „Leonardus notarius Brasoviensis” [adică „Leonard, ajutorul unui corp de slujitori special înfiinţat în jurul
notarul Brașovului” sau „notarul brașovean”], ce fusese anului 1460 . Membrii acestei noi instituții („armășia”)
18
omul de încredere a lui Vlad Dracul şi pe care Ţepeş îl erau denumiți „armășei” și aveau în frunte un armaş (mare
răsplătea astfel pentru credinţa arătată părintelui său) , armaș), numele primului dregător cunoscut ce a îndeplinit
11
apoi Moldovan spătarul şi Bratul de la Milcov (ce i s-au această funcţie fiind Stoica .
19
alăturat lui Vlad Ţepeş pe vremea când se afla pribeag Pentru că în atingerea obiectivelor sale, Dracula
în Moldova) . Prin urmare, „este demn de relevat faptul s-a sprijinit îndeosebi pe boierimea mică, ţărănimea liberă
12
că în această epocă în care s-a format conștiința de sine şi pe orăşenime , el a luat (în favoarea reprezentanților
20
a poporului nostru, conștiința continuității, a unității acestor categorii sociale și, implicit, în vederea
de origine și cultură a tuturor locuitorilor din cele trei asigurării dezvoltării economice a statului românesc
principate (române – n.n.T.C.), în Sfatul domnesc (al Țării sud-carpatin) unele măsuri ce aveau o evidentă tentă
Românești – n.n.T.C.) au intrat – simbol al unității neamului protecţionistă, printre acestea numărându-se şi
– și transilvăneni sau moldoveni (precum cei amintiți mai înfiinţarea iarmaroacelor (târgurilor) de frontieră , care,
21
sus – n.n.T.C.), oameni ce-și probaseră credința față de în viziunea neînduplecatului voievod român, trebuiau să
familia și idealul Drăculeștilor” . devină puncte fixe, unice și obligatorii în desfășurarea
13
Dacă în anul 1457, în forul suprem al Țării Românești, tranzacțiilor comerciale cu negustorii din Transilvania,
existau şase boieri care dețineau o demnitate precisă şi şase inițiativă ce a avut drept consecință izbucnirea unui adevărat
care nu erau însărcinați cu o funcție anume, în 1461 opt
aveau un rang şi doar doi nu . Desigur că, această evoluţie Turcul” (Ibidem, nr. CXX, p. 205 şi 206). Printre sfetnicii lui
14
Țepeș s-au mai numărat paharnicul Stoica și stolnicul Tocsaba
9 Radu Ştefan Ciobanu, op. cit., p. 137. (Ibidem, nr. CXVIII, p. 203-204).
10 Ibidem. Printre membrii Sfatului domnesc din vremea 15 Radu Ştefan Ciobanu, op. cit., p. 137-138. Referitor
lui Vlad Țepeș, care nu făceau parte din vârfurile stăpânilor la relațiile lui Vlad Țepeș cu boierimea, vezi întregul subcapitol
feudali, îi putem aminti pe următorii: „Ștefan sau Stepan Turcul, (intitulat Boierii) din Ibidem (p. 127-139), precum și subcapitolul
Codrea vornic, Galeș vornic, Dragomir Țacal, Pătru stratornic Vlad Țepeș și boierii, aflat în capitolul II din Ștefan Andreescu,
(sau postelnic – n.n.T.C.), Stan al lui Negru vornic, Radul Vlad Țepeş Dracula între legendă şi adevăr istoric, ediţia a II-a,
stratornic, Tocsaba stolnic, Burcea stolnic, Burciu spătar, Oprișa Editura Enciclopedică, București, 1994, p. 86-96.
paharnic, Sava comis și vistier etc.” (Ibidem). 16 În Evul Mediu, în Ţările Române, prin termenul
11 Ibidem. de «viteaz» era desemnată o persoană ce făcea parte dintr-o
12 Ştefan Andreescu, Un moldovean printre dregătorii categorie de stăpâni de pământ, similară cavalerilor din apusul
lui Ţepeş, în „Magazin istoric”, nr. 6, Bucureşti, 1972, p. 84. Europei și având sarcini militare deosebite. Voievozii noştrii au
13 Istoria militară a poporului român, vol. II, Editura ridicat pe mulţi dintre oştenii lor, care s-au remarcat pe câmpul
Militară, București, 1986, p. 260-261; G. D. Florescu, Divanele de luptă, în rândul vitejilor, îndeosebi din a doua jumătate
domnești din Țara Românească. I. (1381-1495), București, 1943, a secolului XV şi, mai ales, de către Ştefan cel Mare şi Vlad
p. 165-175; Nicolae Stoicescu, Vlad Ţepeş, Editura Academiei Ţepeş (Tiberiu Ciobanu, Glosar, în Ștefan cel Mare și Sfânt și
R.S.R., Bucureşti, 1976, p. 52-53. strălucita sa victorie de la Vaslui obținută împotriva turcilor
14 Radu Ştefan Ciobanu, op. cit., p. 137. Hrisovul din 16 otomani, Editura Eurostampa, Timișoara, 2015, p. 633).
aprilie 1457: „Codrea vornic, Oprea logofăt, Moldovan spătar, 17 Ștefan Andreescu, op. cit., p. 95.
Buda stolnic, Milea paharnic şi Iova comis, Manea Udrişte, 18 Acum este menționat pentru prima oară armașul în
Dragomir Ţacal, Voico Dobriţa, Stan al lui Negru, jupan Duca, Țara Românească, în Moldova această dregătorie fiind atestată
Cazan al lui Sahac” (Documenta Romaniae Historica B. Ţara pentru întâia dată la 13 martie 1489 (Istoria României în date,
Românească, vol. I, nr. CXV, p. 199 și 200). Hrisovul din 10 Editura Enciclopedică Română, București, 1971, p. 99).

februarie 1461: „jupan Galeş vornic, jupan Cazan logofăt, Buriu 19 Radu Ştefan Ciobanu, op. cit., p. 138.
spătar, Iova vistier, Oprişa paharnic, Linart stolnic, Gherghina 20 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 260.
comis şi Radul stratornic, jupan Voico Dobriţa, jupan Stepan 21 Ibidem, p. 258.

Pag. 41