Page 17 - Revista Morisena_nr_3_2016
P. 17
MORISENA nr. 3/2016 Revistă trimestrială de istorie
tot într-un aşezământ medical, nespecificat . Schematismul documentar păstrat în Arhiva Diecezană Romano-Catolică de Prof. Gheorghe Moldovan există informaţii despre data înfinţării ei, în anul 1838
3
din 1922 ne oferă informaţii privind situaţia congregaţiei la Timişoara pentru anii 1909-1922 vom observa repetarea con- (Timișoara) ea era funcţională deoarece primea elevi. Am putea emi-
aceea dată. Astfel, surorile erau prezente la Jimbolia în două stantă a problemelor curente şi comune multor ordine călugă- te o ipoteză legată de anul 1832, când învăţătorul Mi-
puncte: în spitalul „Sf. Elisabeta” şi în orfelinatul „Jesuleum”, reşti sau congregaţii: numirea de confesori pentru aşezăminte- chael Hoffmann a sosit la Bozovici. În mod cert el era
de aici ele deservind şi căminul şi şcoala publică. La Jimbolia le ordinului, probleme generale de disciplină şi de organizare Școala de Surdomuți din Bozovici specializat în educarea surdomuţilor şi este posibil să fi
erau active, în total, 27 de surori. În cartierul timişorean Cetate a provinciei şi a casei provincialatului din Zsámbék, precum fost trimis în mod special pentru înfiinţarea şcolii. To-
surorile se îngrijeau de bolnavii din spitalul orăşenesc, fiind şi chestiuni legate de noua împărţite teritorială realizată în anii în contextul general tuşi, aceasta rămâne doar o presupunere. Nu cunoaştem
în număr de şase. Tot la Timişoara, în sanatoriul „Bega” erau de după prima conflagraţie mondială. Astfel, în 1919 şi 1922 nici anul închiderii şcolii de surdomuţi. Ştim doar că în
active alte şase surori. În Arad ele se îngrijeau de copii bolnavi constatăm funcţionarea unor aşezăminte ale Surorilor Mize- al învățământului grăniceresc anul şcolar 1848-49 încă mai funcţiona, deoarece primea
din spitalul orăşenesc ricordiene ale Sfintei Cruci în Regatul Sârbilor, Croaţilor şi cele trei metodici tipărite la Viena. Şi în această privinţă
de pediatrie, iar la Slovenilor şi în Regatul României, ele fiind cu toate acestea putem emite o ipoteză. După instituirea dualismului aus-
Becicherecul Mare dependente de provincia ungară a congregaţiei, cu sediul la Conform informaţiilor oferite de Liviu Smeu în car- tro-ungar, guvernul de la Budapesta a promulgat Legea
(azi Zrenjanin, Ser- Zsámbék. Acest fapt, precum şi îngreunarea realizării con- tea „Almăjul grăniceresc. 1773-1872”, în cadrul Şcolii Tri- Învăţământului Public din 1868. În baza acesteia şcolile
bia - n.n.) deţineau tactelor cu provincialatul o vor determina pe provinciala sr. viale din Bozovici a existat şi o secţie de educare a copiilor au fost predate autorităţilor civile. Întreg eşafodajul de
ele însele un orfelinat Maria Ilona Münzer să aducă în discuţie într-o scrisoare din 6 surdomuţi. susţinere a fostului învăţământ grăniceresc a trebuit să-şi
catolic deservit de aprilie 1922 trimisă episcopului de Cenad, dr. Gyula Glattfel- găsească o nouă susţinere financiară, iar unele segmente
alte două membre ale der de Mór, chestiunea retragerii congregaţiei din Banat. În educaţionale au intrat într-o adevărată criză, care puteau
congregaţiei . Se pare această problemă s-au exprimat atât parohul-decan din Jimbo- duce la desfiinţare. În aceste condiţii, o şcoală rurală de
4
deci, că aşezământul lia, Franz Neff, cât şi parohul din Timişoara-Cetate, Mathias surdomuţi era dificil să se menţină. Şi această problemă
din Német-Czernya Ferch. Se pare că cei doi clerici, alături de episcopul diecezan, rămâne doar o presupunere.
a fost abandonat, au reuşit să stopeze pentru moment plecarea surorilor, ele fiind O întrebare deosebit de importantă este cum a apă-
aceasta însă nu îna- amintite pentru ultima dată pe teritoriul Administraturii Apos- rut această școală de surdomuţi într-o comună izolată a
inte de anul 1917, în tolice de Timişoara (1923-1930) în Schematismul din 1927 cu Banatului, atâta timp cât oraşe ca Timişoara nu dispuneau
acest an provinciala trei prezenţe, dintre care două în Jimbolia, în sanatoriul doc- de o astfel de formă de învăţământ?
din Zsámbék solici- torului Diel, şi în Institutul Jesuleum, iar a treia în „Sanatoriul Singurul răspuns logic la întrebarea de mai sus pro-
tând pentru surorile Bănăţean” din Timişoara . În vara lui 1928, datorită faptului că vine din înţelegerea politicii culturale a Vienei din acea
8
din Német-Czernya filialele ordinului de pe teritoriul României depindeau încă de perioadă. În urma iniţiativei împăratului Iosif al II-lea, în
numirea unui con- o provincie cu conducerea în afara ţării, realitate contrară re- anul 1779 s-a înfiinţat Institutul de Surdomuţi din Viena,
fesor. Ordinariatul glementărilor româneşti ale epocii, congregaţia a fost nevoită
Capela reședinței contelui Csekonics, Episcopal răspunde să îşi încheie activitatea în Banat, ultimele surori părăsind Jim- care funcţionează şi azi. Chiar de la înfiinţare, institutul
din Jimbolia, binefăcătorul surorilor solicitării şi numeşte bolia şi Timişoara și retrăgându-se în casa-mamă din Elveţia . Depresiunea Almăjului vienez pentru surdomuţi a avut o politică militantă, lup-
9
mizericordiene. un preot în acest ser- Comparativ, se poate vedea că şi în Banatul Sârbesc, Cea mai veche atestare documentară a acesteia tând cu prejudecăţile vremii şi răspândind această nouă
viciu pe o perioadă în Administratura Apostolică a Banatului, în Jugoslavia, în este din 12 noiembrie 1838, când compania regimentului formă de învăţământ special prin pregătirea de noi speci-
de doi ani, până în 1919 . Ultimul schematism diecezan care anul 1935 mai existau doar trei surori mizericordiene ale Sfin- grăniceresc din Dalboşeţ a emis adresa nr. 92, prin care alişti. Învăţătorii şi profesorii pregătiţi la Viena au înfiin-
5
vorbeşte pentru ultima dată de o prezenţă a surorilor Sfintei tei Cruci și doar la Zrenjanin (pe atunci încă Veliki Bečkerek, trimitea companiei similare din Bozovici doi copii surdo- ţat şcoli pentru surdomuţi la Praga - Cehia (1786), Vac -
Cruci la Német-Czernya este cel din anul 1919. Totodată el pentru o vreme Petrovgrad - n.n.), active în orfelinatul catolic, muţi, cu scopul de a-i înscrie la şcoala de surdomuţi din Ungaria (1802), St. Petersburg - Rusia (1806), München
vorbeşte, în plus faţă de cel din 1922, şi de o filială de la Ma- superioară fiind sr. Maria Imelda Fazekas . localitate. Cei doi copii erau Pavel Velcotă din Dalboşeţ - Bavaria (1809), Linz - Austria (1812) şi Lemberg - Ga-
10
gyarcsernye (azi Nova Crnja, Serbia - n.n.) unde surorile acti- Surorile Mizericordiene ale Sfintei Cruci, deși prezente şi Loghin Mihăilă din Lăpuşnicul Mare. Elevul Loghin liţia (1828). La scurt timp, şcoli de acest tip au început să
vau în şcoala elementară de fete . Preotul şi arhivistul diecezan în Banat doar puține decenii, au desfășurat o activitate deosebit Mihăilă mai este menţionat şi în Ordinul nr. 7381/12 apară şi în localităţi de mai mică importanţă. Este posibil
6
Kasics Károly, preluând o ştire din presa vremii, menţiona pe de importantă pentru societatea bănățeană: asistența medicală mai 1842, emis de Regimentul din Caransebeş, prin care ca în urma semnalării existenţei surdomuţilor în zona Al-
un exemplar de lucru al Schematismului din 1907 faptul că în spitale. Vocația lor dublă, caritativ-medicală și spirituală, a aflăm că „ a terminat cu succes cele patru clase la şcoala măjului, autorităţile vieneze să trimită special o persoană
sfinţirea mănăstirii legate de şcoala elementară de fete din făcut ca înalta calitate a serviciilor lor să fie determinantă în de surdomuţi şi i se dă permisiunea de a se întoarce la specializată şi în instruirea surzilor.
Nova Crnja s-a celebrat la 17 octombrie 1911 de către deca- colaborarea cu renumiți medici ai epocii. În final bolnavii erau părinţii săi din Lăpuşnicul Mare”. Acest lucru nu s-a petrecut doar la Bozovici. La
nul (protopopul) Eduard Eisele, în prezenţa contelui Andreas cei care aveau de câștigat și se bucurau de o îngrijire atât me- Dintre cadrele didactice care au activat la şcoala fel s-au petrecut lucrurile şi în alte zone grănicereşti. În
Csekonics, consilier secret. Se pare că informaţia a fost prelu- dicală, cât și spirituală de înaltă clasă. de surdomuţi ni s-a păstrat un singur nume. Este vorba de 1830, Banatul sud-vestic era parte a altui Regiment Gră-
ată din publicaţia locală „Der Freimütige”, la data de 28 oc- lucru al Schematismului diecezan pentru anul 1907, exemplar păstrat în învăţătorul Michael Hoffmann care, pentru munca depu- niceresc ce cuprindea zona cuprinsă între Clisura Dună-
tombrie a aceluiaşi an . Analizând pe scurt conţinutul fondului ADT, Biblioteca de prezenţă, Colecţia de schematisme diecezane 1792- să la această şcoală, este evidenţiat prin Ordinul nr. 3842/ rii - localitatea Biserica Albă (azi Bela Crkva - în Ser-
7
3 Schematismus Cleri Dioecesis Csanádiensis pro Anno Domini 2005/2006; Schematismus Cleri Dioecesis Csanádiensis pro Anno Do- 6 iunie 1839, emis de comanda Regimentului Grănice- bia) - Panciova (azi Pančevo - în Serbia). În anul 1830,
MDCCCC, Temesvárini, Typis Typographiae Dioecesis Csanádien- mini MCMVII, Temesvárini, Typis Typographiae Dioecesis Csanádien- resc Româno-Bănăţean Nr. 13 din Caransebeş. la Biserica Albă au fost trimişi, de la Viena, învăţătorii
sis, 1900, p. 300-301. sis, 1907, p. 164-165. Ultima informaţie despre această şcoală ne-a par- Waszner şi Stitz. Ei au înfinţat o şcoală de surdomuţi ce
4 Schematismus Cleri Dioecesis Csanádiensis pro Anno Domini 1922, 8 Schematismus Cleri Administraturae Apostolicae super partem Dio- venit tot printr-un ordin emis de acelaşi regiment şi are a funcţionat până în 1853 şi unde se primeau copiii surzi
Temesvárini, Typis Typographiae „Gutenberg”, 1922, p. 83. ecesis Csanadiensis in Rumenia existentis, pro Anno Domini 1927, numărul 1075/19 decembrie 1848. În baza acestuia, şcoa- din provincile Banat şi Bacica (Bačka, Bâcska).
5 Archivum Dioecesanum Timisoarense [ADT], Fond: Ordine Timişoara, Typis Typographiae „Gutenberg”, 1927 p. 43. la de surdomuţi era dotată cu trei exemplare din „Metodi-
Călugăreşti, Subfond: Varii Ordines (foem.), Dosar „Heiligenk- 9 Anton Peter Petri (Redaktion), Heimatbuch des Heidestädchens Hat- ca pentru învăţământul cu surdomuţii ”, în scopul de a fi Provinciile Banat și Bacica
reuz-Schwestern (Sorores Misericordiae a S. Cruce) 1909-1922”, zfeld im Banat, s.n., Herausgegeben von der Heimatortsgemeinschaft utilizate la şcoala din localitate. Ultimul exemplu pe care îl vom da se referă la în-
nenumerotat. Hatzfeld, 1991, p. 603.
6 Schematismus Cleri Dioecesis Csanádiensis pro Anno Domini 1919, 10 Schematismus Cleri Administraturae Apostolicae Banatus in Jugos- Iată deci patru acte oficiale, răspândite de-a lungul văţământul grăniceresc din Năsăud şi este legat de activi-
Temesvárini, Typis Typographiae Dioecesis Csanádiensis, 1919, p. 84. lavia, Anno Domini 1935, Petrovgrad, Typis Typographiae Schneller et a zece ani, care atestă faptul că, cel puţin în acea perioa- tatea vicarului greco-catolic al Năsăudului, Ioan Marian
7 Notiţă autografă a preotului-arhivist Kasics Károly pe exemplarul de Fratrum Göschi, 1935, p. 35. dă, Şcoala de Surdomuţi din Bozovici a funcţionat. Nu (1796-1846). Fiu de ţăran grănicer (tatăl său a fost rănit
Pag. 14 Pag. 15

