Page 17 - Revista Morisena_nr_3_2016
P. 17

MORISENA nr. 3/2016                                                               Revistă trimestrială de istorie



 tot  într-un  aşezământ  medical,  nespecificat .  Schematismul  documentar păstrat în Arhiva Diecezană Romano-Catolică de   Prof. Gheorghe Moldovan  există  informaţii  despre  data  înfinţării  ei,  în  anul  1838
 3
 din 1922 ne oferă informaţii privind situaţia congregaţiei la  Timişoara pentru anii 1909-1922 vom observa repetarea con-  (Timișoara)  ea era funcţională deoarece primea elevi. Am putea emi-
 aceea dată. Astfel, surorile erau prezente la Jimbolia în două  stantă a problemelor curente şi comune multor ordine călugă-  te  o  ipoteză  legată  de  anul  1832,  când  învăţătorul  Mi-
 puncte: în spitalul „Sf. Elisabeta” şi în orfelinatul „Jesuleum”,  reşti sau congregaţii: numirea de confesori pentru aşezăminte-  chael Hoffmann a sosit la Bozovici. În mod cert el era
 de aici ele deservind şi căminul şi şcoala publică. La Jimbolia  le ordinului, probleme generale de disciplină şi de organizare   Școala de Surdomuți din Bozovici   specializat în educarea surdomuţilor şi este posibil să fi
 erau active, în total, 27 de surori. În cartierul timişorean Cetate  a provinciei şi a casei provincialatului din Zsámbék, precum   fost  trimis  în  mod  special  pentru  înfiinţarea  şcolii. To-
 surorile se îngrijeau de bolnavii din spitalul orăşenesc, fiind  şi chestiuni legate de noua împărţite teritorială realizată în anii   în contextul general   tuşi, aceasta rămâne doar o presupunere. Nu cunoaştem
 în număr de şase. Tot la Timişoara, în sanatoriul „Bega” erau  de după prima conflagraţie mondială. Astfel, în 1919 şi 1922   nici anul închiderii şcolii de surdomuţi. Ştim doar că în
 active alte şase surori. În Arad ele se îngrijeau de copii bolnavi  constatăm funcţionarea unor aşezăminte ale Surorilor Mize-  al învățământului grăniceresc  anul şcolar 1848-49 încă mai funcţiona, deoarece primea
 din spitalul orăşenesc  ricordiene ale Sfintei Cruci în Regatul Sârbilor, Croaţilor şi   cele trei metodici tipărite la Viena. Şi în această privinţă
 de  pediatrie,  iar  la  Slovenilor şi în Regatul României, ele fiind cu toate acestea   putem emite o ipoteză. După instituirea dualismului aus-
 Becicherecul  Mare  dependente de provincia ungară a congregaţiei, cu sediul la   Conform informaţiilor oferite de Liviu Smeu în car-  tro-ungar, guvernul de la Budapesta a promulgat Legea
 (azi Zrenjanin, Ser-  Zsámbék. Acest  fapt,  precum  şi  îngreunarea  realizării  con-  tea „Almăjul grăniceresc. 1773-1872”, în cadrul Şcolii Tri-  Învăţământului Public din 1868. În baza acesteia şcolile
 bia - n.n.) deţineau  tactelor cu provincialatul o vor determina pe provinciala sr.   viale din Bozovici a existat şi o secţie de educare a copiilor  au fost predate autorităţilor civile. Întreg eşafodajul de
 ele însele un orfelinat  Maria Ilona Münzer să aducă în discuţie într-o scrisoare din 6   surdomuţi.  susţinere a fostului învăţământ grăniceresc a trebuit să-şi
 catolic  deservit  de  aprilie 1922 trimisă episcopului de Cenad, dr. Gyula Glattfel-  găsească o nouă susţinere financiară, iar unele segmente
 alte două membre ale  der de Mór, chestiunea retragerii congregaţiei din Banat. În   educaţionale au intrat într-o adevărată criză, care puteau
 congregaţiei . Se pare  această problemă s-au exprimat atât parohul-decan din Jimbo-  duce la desfiinţare. În aceste condiţii, o şcoală rurală de
 4
 deci, că aşezământul  lia, Franz Neff, cât şi parohul din Timişoara-Cetate, Mathias   surdomuţi era dificil să se menţină. Şi această problemă
 din  Német-Czernya  Ferch. Se pare că cei doi clerici, alături de episcopul diecezan,   rămâne doar o presupunere.
 a  fost  abandonat,  au reuşit să stopeze pentru moment plecarea surorilor, ele fiind   O întrebare deosebit de importantă este cum a apă-
 aceasta  însă  nu  îna-  amintite pentru ultima dată pe teritoriul Administraturii Apos-  rut această școală de surdomuţi într-o comună izolată a
 inte de anul 1917, în  tolice de Timişoara (1923-1930) în Schematismul din 1927 cu   Banatului, atâta timp cât oraşe ca Timişoara nu dispuneau
 acest  an  provinciala  trei prezenţe, dintre care două în Jimbolia, în sanatoriul doc-  de o astfel de formă de învăţământ?
 din  Zsámbék  solici-  torului Diel, şi în Institutul Jesuleum, iar a treia în „Sanatoriul   Singurul răspuns logic la întrebarea de mai sus pro-
 tând  pentru  surorile  Bănăţean” din Timişoara . În vara lui 1928, datorită faptului că   vine din înţelegerea politicii culturale a Vienei din acea
 8
 din  Német-Czernya  filialele ordinului de pe teritoriul României depindeau încă de   perioadă. În urma iniţiativei împăratului Iosif al II-lea, în
 numirea unui con-  o provincie cu conducerea în afara ţării, realitate contrară re-  anul 1779 s-a înfiinţat Institutul de Surdomuţi din Viena,
 fesor. Ordinariatul  glementărilor româneşti ale epocii, congregaţia a fost nevoită
 Capela reședinței contelui Csekonics,   Episcopal răspunde  să îşi încheie activitatea în Banat, ultimele surori părăsind Jim-  care funcţionează şi azi. Chiar de la înfiinţare, institutul
 din Jimbolia, binefăcătorul surorilor   solicitării şi numeşte  bolia şi Timişoara și retrăgându-se în casa-mamă din Elveţia .  Depresiunea Almăjului  vienez pentru surdomuţi a avut o politică militantă, lup-
 9
 mizericordiene.   un preot în acest ser-  Comparativ, se poate vedea că şi în Banatul Sârbesc,   Cea  mai  veche  atestare  documentară  a  acesteia  tând cu prejudecăţile vremii şi răspândind această nouă
 viciu  pe  o  perioadă  în Administratura Apostolică  a  Banatului,  în  Jugoslavia,  în   este din 12 noiembrie 1838, când compania regimentului  formă de învăţământ special prin pregătirea de noi speci-
 de doi ani, până în 1919 . Ultimul schematism diecezan care  anul 1935 mai existau doar trei surori mizericordiene ale Sfin-  grăniceresc din Dalboşeţ a emis adresa nr. 92, prin care  alişti. Învăţătorii şi profesorii pregătiţi la Viena au înfiin-
 5
 vorbeşte pentru ultima dată de o prezenţă a surorilor Sfintei  tei Cruci și doar la Zrenjanin (pe atunci încă Veliki Bečkerek,   trimitea companiei similare din Bozovici doi copii surdo-  ţat şcoli pentru surdomuţi la Praga - Cehia (1786), Vac -
 Cruci la Német-Czernya este cel din anul 1919. Totodată el  pentru o vreme Petrovgrad - n.n.), active în orfelinatul catolic,   muţi, cu scopul de a-i înscrie la şcoala de surdomuţi din  Ungaria (1802), St. Petersburg - Rusia (1806), München
 vorbeşte, în plus faţă de cel din 1922, şi de o filială de la Ma-  superioară fiind sr. Maria Imelda Fazekas .  localitate. Cei doi copii erau Pavel Velcotă din Dalboşeţ  - Bavaria (1809), Linz - Austria (1812) şi Lemberg - Ga-
 10
 gyarcsernye (azi Nova Crnja, Serbia - n.n.) unde surorile acti-  Surorile Mizericordiene ale Sfintei Cruci, deși prezente   şi Loghin Mihăilă din Lăpuşnicul Mare. Elevul Loghin  liţia (1828). La scurt timp, şcoli de acest tip au început să
 vau în şcoala elementară de fete . Preotul şi arhivistul diecezan  în Banat doar puține decenii, au desfășurat o activitate deosebit   Mihăilă  mai  este  menţionat  şi  în  Ordinul  nr.  7381/12  apară şi în localităţi de mai mică importanţă. Este posibil
 6
 Kasics Károly, preluând o ştire din presa vremii, menţiona pe  de importantă pentru societatea bănățeană: asistența medicală   mai 1842, emis de Regimentul din Caransebeş, prin care  ca în urma semnalării existenţei surdomuţilor în zona Al-
 un exemplar de lucru al Schematismului din 1907 faptul că  în spitale. Vocația lor dublă, caritativ-medicală și spirituală, a   aflăm că „ a terminat cu succes cele patru clase la şcoala  măjului, autorităţile vieneze să trimită special o persoană
 sfinţirea  mănăstirii  legate  de  şcoala  elementară  de  fete  din  făcut ca înalta calitate a serviciilor lor să fie determinantă în   de surdomuţi şi i se dă permisiunea de a se întoarce la  specializată şi în instruirea surzilor.
 Nova Crnja s-a celebrat la 17 octombrie 1911 de către deca-  colaborarea cu renumiți medici ai epocii. În final bolnavii erau   părinţii săi din Lăpuşnicul Mare”.  Acest lucru nu s-a petrecut doar la Bozovici. La
 nul (protopopul) Eduard Eisele, în prezenţa contelui Andreas  cei care aveau de câștigat și se bucurau de o îngrijire atât me-  Dintre cadrele didactice care au activat la şcoala  fel s-au petrecut lucrurile şi în alte zone grănicereşti. În
 Csekonics, consilier secret. Se pare că informaţia a fost prelu-  dicală, cât și spirituală de înaltă clasă.  de surdomuţi ni s-a păstrat un singur nume. Este vorba de  1830, Banatul sud-vestic era parte a altui Regiment Gră-
 ată din publicaţia locală „Der Freimütige”, la data de 28 oc-  lucru al Schematismului diecezan pentru anul 1907, exemplar păstrat în   învăţătorul Michael Hoffmann care, pentru munca depu-  niceresc ce cuprindea zona cuprinsă între Clisura Dună-
 tombrie a aceluiaşi an . Analizând pe scurt conţinutul fondului   ADT, Biblioteca de prezenţă, Colecţia de schematisme diecezane 1792-  să la această şcoală, este evidenţiat prin Ordinul nr. 3842/  rii - localitatea Biserica Albă (azi Bela Crkva - în Ser-
 7
 3  Schematismus  Cleri  Dioecesis  Csanádiensis  pro  Anno  Domini   2005/2006; Schematismus Cleri Dioecesis Csanádiensis pro Anno Do-  6 iunie 1839, emis de comanda Regimentului Grănice-  bia) - Panciova (azi Pančevo - în Serbia). În anul 1830,
 MDCCCC, Temesvárini, Typis Typographiae Dioecesis Csanádien-  mini MCMVII, Temesvárini, Typis Typographiae Dioecesis Csanádien-  resc Româno-Bănăţean Nr. 13 din Caransebeş.  la Biserica Albă au fost trimişi, de la Viena, învăţătorii
 sis, 1900, p. 300-301.  sis, 1907, p. 164-165.  Ultima informaţie despre această şcoală ne-a par-  Waszner şi Stitz. Ei au înfinţat o şcoală de surdomuţi ce
 4 Schematismus Cleri Dioecesis Csanádiensis pro Anno Domini 1922,   8  Schematismus Cleri Administraturae Apostolicae super partem Dio-  venit tot printr-un ordin emis de acelaşi regiment şi are  a funcţionat până în 1853 şi unde se primeau copiii surzi
 Temesvárini, Typis Typographiae „Gutenberg”, 1922, p. 83.  ecesis  Csanadiensis  in  Rumenia  existentis,  pro  Anno  Domini  1927,   numărul 1075/19 decembrie 1848. În baza acestuia, şcoa-  din provincile Banat şi Bacica (Bačka, Bâcska).
 5  Archivum  Dioecesanum  Timisoarense  [ADT],  Fond:  Ordine   Timişoara, Typis Typographiae „Gutenberg”, 1927 p. 43.  la de surdomuţi era dotată cu trei exemplare din „Metodi-
 Călugăreşti, Subfond: Varii Ordines (foem.), Dosar „Heiligenk-  9  Anton Peter Petri (Redaktion), Heimatbuch des Heidestädchens Hat-  ca pentru învăţământul cu surdomuţii ”, în scopul de a fi   Provinciile Banat și Bacica
 reuz-Schwestern (Sorores Misericordiae a S. Cruce) 1909-1922”,   zfeld im Banat, s.n., Herausgegeben von der Heimatortsgemeinschaft   utilizate la şcoala din localitate.  Ultimul exemplu pe care îl vom da se referă la în-
 nenumerotat.  Hatzfeld, 1991, p. 603.
 6 Schematismus Cleri Dioecesis Csanádiensis pro Anno Domini 1919,   10  Schematismus Cleri Administraturae Apostolicae Banatus in Jugos-  Iată deci patru acte oficiale, răspândite de-a lungul  văţământul grăniceresc din Năsăud şi este legat de activi-
 Temesvárini, Typis Typographiae Dioecesis Csanádiensis, 1919, p. 84.  lavia, Anno Domini 1935, Petrovgrad, Typis Typographiae Schneller et   a zece ani, care atestă faptul că, cel puţin în acea perioa-  tatea vicarului greco-catolic al Năsăudului, Ioan Marian
 7  Notiţă autografă a preotului-arhivist Kasics Károly pe exemplarul de   Fratrum Göschi, 1935, p. 35.  dă, Şcoala de Surdomuţi din Bozovici a funcţionat. Nu  (1796-1846). Fiu de ţăran grănicer (tatăl său a fost rănit

 Pag. 14                                                                                                 Pag. 15
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22