Page 21 - Revista Morisena_nr_3_2016

MORISENA nr. 3/2016 Revistă trimestrială de istorie

Motivaţiile atragerii cavalerilor de partea politicilor şi cele mai importante drepturi pentru saşii transilvăneni, în vaniei, de cele aflate sub autoritatea Vaticanului sau, în Gringennens, care picta cărţi de joc. Că reprezintă o for-
zonei, ca derivate ale politicilor pontificale, se pot depista teritoriul pe care aceştia îl colonizaseră în ţinutul Orăştiei numele Vaticanului, administrate în cadrul organizărilor ţă militară de temut, pe care monarhii europeni şi-i doresc
în gestul lui Konrad de Mazovia care va apela, în acelaşi hunedorene şi în teritoriul regiunii Baraolt. Ţinut autonom cavalerilor teutoni. aliaţi, stă mărturie participarea cavalerilor teutoni, în ca-
an 1220, la cavaleri pentru a supune câteva comunităţi săsesc era chiar ceea ce mizau în politicile lor locale teu- Dyocesis Cumaniae include, prin exten- drul armatelor regelui Cehiei, Ottokar cel Mare (1253-
baltice. Anterior, în chiar spaţiul transilvan, unul din sco- tonii ordinului, dar sub activitatea lor. Astfel că polemicile sie, realităţi ale Banatului Montan, cărăşan, dar şi 1278), la bătălia de la Kreussenbrunn, când sunt bătu-
purile zăbavei lor pe meleagurile noastre capătă contur la cu regalitatea sunt reluate conflictual în 1225, Andrei al din ţinuturile Orăştie, Sebeş, iar Dyocesis Ultrasil- te trupele ungaro-române ale lui Béla IV. 18
1213 când Episcopul Wilhelm de Transilvania recunoaşte II-lea alungându-i din Ţara Bârsei, folosind ca principală vanae are în componenţă colţul transilvan de sud- Un drum al sării, motivând atari competenţe milita-
13
unitatea bisericilor de rit romano-catolic din întreagă Ţara acuzare încălcarea delimitărilor teritoriale anterior stabi- est, cu Villa Hermani (Sibiu) şi Corona (Braşov). 15 re dar şi civile, trece şi prin ţinutul cărăşan de vreme ce în
Bârsei, cu excepţia celor secuieşti sub coordonarea şi su- lite şi ridicarea cetăţilor din piatră, nu de lemn, cum se În anii ’50 din veacul trecut, lecţiuni intenţionat erona- 1233 Andrei II confirmă legatului papal Iacob veniturile
pravegherea Ordinului Cavalerilor Teutoni. 8 stipulase în actele dintâi ale stabilirii membrilor Ordinului te plasau realităţile evenimentelor, din confuzia „Koro- pe comerţul cu sare în beneficiul unor mânăstiri bănăţene,
Cavalerilor Teutoni, în provinciile locuite de români. În na” – „Kruceburg”, „Krassburg”, Korona, în Dyocesis iar în 1581 dieta ordonă banului de Caransebeş să vegheze
c. Contactele cu ţinutul cărăşan al Banatului medieval realitate, cavalerii mizau pe o neacceptare a noilor reali- Cumaniae. Bilanţul fusese solicitat faţă cu evenimente, comerţul acestui produs. Drumul sării e menţionat docu-
16
tăţi administrativ-teritoriale, când vechiul comitat Alba, realităţi şi situaţii din aria de autoritate a Episcopiei Cu- mentar în 1368 cu o vamă la Sohordouth (Surduc) şi alta
Forţa cavalerilor e valorificată din nou, tot în 1213, la care se arondase şi Ţara Bârsei, se restrânge în părţile maniei, instituţia romano-catolică având rădăcini încă fi- la Manastir (?). În Depresiunea Oraviţa, „latam viam ultra
în luptele de la Vidin, unde regele Andrei al II-lea (1205- tradiţionale iar aici dobândeşte competenţe comitatul regal rave în solul românesc. Diploma Papei Grigore al XIX- fluium Nyarag”, drumul de piatră dinspre munţi, pe cur-
1235) trimite unităţi militare formate din români, saşi, de Korona-Barasu, Braşov. 14 lea (1227-1241) arăta, în 14 noiembrie 1234, îngrijorarea sul Nerei, are traseul peste Dealurile Doclinului spre Valea
secui, pecenegi, aceştia, cu români bănăţeni din părţi- Alungaţi din Ţara Bârsei, dar nu şi din Banat, ca- Romei: „Şi unii din regatul Ungariei, atât unguri, cât şi Bârzavei şi el trece cu siguranţă şi prin Greovăţ, Petrovăţ
le Caraşului şi Severinului, să-l ajute pe nepotul de fra- valerii Ordinului Teuton obţin, în schimb, din partea lui germani, locuind printre ei, trec la credinţa lor şi, făcân- şi Cacova. Drumul pomenit la 1367 trece prin Ţara Ca-
te al lui Ioniţă Kaloioan, Borilă (1207-1218), împotriva Frederic II, prin Bula de Aur de la Rimini, autoritatea asu- du-se una cu acei valahi, primesc zisele taine, dispreţuind raşului, Valea Vicinicului, Valea Nerei, Slatina Nera, Sas-
unei tentative de răscoală având drept scop desprin- pra teritoriilor cucerite în Prusia, unde încep a se stabili pe episcopul cumanilor (…).” 17 ca, Şopotul Nou, completând reţeaua locală, cărăşană, din
derea din ţaratul creştin de la Dunăre. după anul 1230. Ei au fondat oraşul Königsberg, în onoa- În legătură cu realităţile acelor timpuri din Ţara 1358, când e amintit drumul moşiei Secaş, legând Cacova
Bănăţenii vin din partea cetăţii regale Karrassowa, Cru- rea regelui Ottokar al Boemiei. Ori, fidelitatea lor faţă de Caraşului, cum am mai spus-o şi în monografia oraşului de Secaş, Calina, Dognecea.
cessburg, Krassoffew, unde, după 1211, se stabiliseră suveranul german va fi pretextul binevenit pentru Frede- Oraviţa, preponderentă este în aceste locuri o civilizaţie În teritoriul străbătut de la izvoare de râul Căraş,
câţiva reprezentanţi ai Ordinului Teuton. La aceştia şi la ric II de a emite Statutum in favorem principum prin care rurală, sub jurisdicţia bizantină. Legea agrară din veacul istoria pulsează în jurul evoluţiilor districtului Ilidia (Ila-
„Cruceburg” face referire documentul din 7 mai 1222, pri- marii seniori obţin noi privilegii, dar este interzisă, prin VIII, de pildă, face referiri şi pentru nordul „fluviului”, după dia, Eliud, Eliad ). În 1233, Elyed e pomenit în documen-
vilegiul acordat lui Hermann, maestrul Ordinului Teuton acelaşi act, înfiinţarea unităţilor asociative meşteşugăreşti acel veac de răscruce, secolul VII, numit al „grecizării” tul papei Honorius II conferindu-i posesiunea Margare-
şi confirmarea din 19 decembrie 1222 a Papei Honoriu al şi a comunelor urbane. Vremuri propice, încă, expansiunii Bizanţului, tipul de locuitor majoritar fiind convica- tei, fiica lui Bela III, împărăteasă a Bizanţului. În 1247
III-lea, din care trebuie să înţelegem că stăpânirea (forma- modelului ordinarial când, de pildă, Cavalerii Ordinului nus, membru al comunităţilor săteşti (obşteşti). Preschim- localitatea e integrată, alături de Socolari şi Vărădia, în
lă) a teutonilor urma linia munţilor mehedinţeni, apoi Car- Sfântului Toma din Anglia, adoptând regulile şi legile teu- barea formei de cultură şi civilizaţie bizantină în modele „terram castri de Karassou”, iar în 1248 voievodul La-
paţii Meridionali, mai precis, din interpretarea corectă a tonice, iar Frăţia Livoniană a Sabiei a aderat cu toţi mem- culturale „naţionale” se întâmplă şi în viitorul voievodat urenţiu, originar din Căraş, are sediul în Ilidia şi confe-
unui specialist interbelic din 1934, ignorată după 1950 sau brii săi la Ordinul Teutonilor. Campania din Lituania, con- bănăţean, unde izvoarele bizantine şi ungureşti, dintre se- ră donaţii şi scutiri pentru Vinţ şi Vurpăr. În 1325 e
combătută fără argumente solide , de la „Carassburg-Kru- flictul cu ruşii, teutonii cucerind cetăţile Pskov, Izborsk şi colele XII-XVI, percep etnia română, majoritară ca „po- pomenit castrum Iliad (sediul, probabil, pe dealul Curma),
9
ceburg”-ul cărăşan (bănăţean, fiind vorba de Banatul Koporia, bătălia care a avut loc în preajma Lacului Peipus pulaţia cea mai veche”, „urmaşi ai romanilor”, vechii „ro- sediu pentru castellanus de Sebes et de Iliad Szeri Posa.
Montan nu de cel timişan, de câmpie) „până la hotarele (Pskovskoe), solicitările ultimative către Polonia regală în manorum et pastorum”. Un document din 1342 citează districtul Ilidia cu biserică
brodnicilor”, spre Moldova, şi „de la castrul Hălmeag până legătură cu castelele din Danzig, Swiecie şi Tczew, modul La Procopiu, de exemplu, avem pomenită „ţara din piatră ornată cu cărămidă, un altul, din 1363, indică doi
la izvoarele Bârsei şi de aici până la Dunăre.”, o întreagă în care îl înfruntă diplomatic şi belicos pe mândrul Wla- Skassetana” în perimetrul cărăşan în care se află Greoni vicecastelani aici, iar oppidum nostru regis Elyed din 1428
fâşie frontalieră est-sud est. 10 dislaw Jagello, arată o putere aparte a acestei instituţii po- şi Cacova unde, până târziu în veacul XV, e amintit în do- este inclus, în 1429, cu menţiunea stăpânirii nominale a ca-
Că avem şi o realitate bănăţeană, cărăşană a proble- litic-religoase care poate decide, uneori, politicile din cen- cumente cnezatul Zecas, Zecul (Secaş, astăzi Secăşeni (un valerilor teutoni, bătuţi în 1432 de Vlad Vodă, aliatul tur-
mei, stă mărturie şi documentul (edictul) din 1223 al Papei trul şi estul continentului. toponim din 1388, „Zeck”, se traduce „loc defrişat cu se- cilor atunci, în tratatul dintre Ungaria şi Veneţia în luptele
Honoriu prin care bisericile de rit catolic, din Banatul de curea”). Dar şi Akys, în locurile unde cnezatul şi moşia Va- pentru Dalmaţia.
Munte şi din Transilvania de sud-est, trec sub autoritatea d. Enigmaticii gladiferi ai Banatului cărăşan lea (probabil cuprinzând Cacova, Greovăţ, Petrovăţ, cele Opinia noastră este aceea că satele Kakova, Greo-
directă a Vaticanului. Înainte cu un an de evenimentele două Ticvani, Jitin, Agadici, Maidan, Chery?), va păstra văţ şi Petrovăţ sunt foarte importante şi au un rol social
11
din 1222, un conflict mocnit între regalitatea maghiară şi În Banat activa o ramificaţie a Ordinului Teuton, multă vreme cultul autonomiilor autohtone. Precum şi Ad puternic, economic şi social în cadrul domeniului Va-
teutoni este aplanat de Sfântul Scaun. Dar, Bula de Aur a Ordinul Cavalerilor Gladiferi, de unde în istoriografia Aquas care nu trebuie neapărat plasată pe linia Dunării, lea (Vaja, Woya, Woyla, Vojla, Bajla ş. a.), problemă de
lui Andrei al II-lea, care stipula, de pildă, prin ius resisten- bănăţeană de la finele veacului XIX şi în întreg aceasta fiind amintirea, în vechea terminologie romană, localizare istorică având încă enigmele ei. Waralya, asi-
di, recunoaşterea imunităţilor juridice nobiliare în relaţiile interbelicul speculaţiile cu Glad, voievodul, Gla- a hidronimului dac, reluat şi la Peutinger, Apo, Appion, milată Vărădiei de către unii istorici, poate fi de asemenea
cu regele a agitat şi conştiinţa colectivă a Ordinului Cava- dius, Claudius, Cladius, Clodius şcl, cu ascendenţa Apontis, râul Căraş. Echivalenţa din epoca post-romană centru important ca şi cnezatul Valea, dacă nu cumva e o
12
lerilor Teutoni, care invocă şi ei ceea ce vor obţine ca înles- membrilor uniunii acestor gladiferi în „unităţile” există într-un pasaj din Pătimirea Sfântului Sava, sursă is- altă denominare a sa ca şi în 1377 „Valea Voia”, pe terito-
niri şi privilegii, prin actele din mai şi decembrie acelaşi an, speciale creştine din vremea voievodului român. În torică însemnată pentru organizaţiile obşteşti din secolul riul căreia se află minele regale de la Secaş (Zekas, Zeku).
cum am văzut mai sus. Ştim, apoi, că Gestele lui Acaţiu se 1234, gladiferii din ţinutul cărăşan mai sunt la datorie, IV, ad aquae Appontis. O moşie în componenţa cnezatului Valea, Bachtövis-
verifică acolo unde menţiunile sunt corectate cu pasajele pe în preajma cetăţii Caraşova, dar nu excludem prezenţa De fapt, ca o încununare a comuniunii de idei, inte- se, iniţial o proprietate cnezială, vecină cu cetatea regală Vârşeţ,
care le-a inspirat ca izvor pentru Gesta Hunnorum et Hun- lor în cetăţile Iladia, Mehadia, Urscia, Horom, Haram. rese şi ţeluri religios-politice, dintr-un punct de vedere pri- e cotropită de castelanul Vârşeţului Ioan Bisenul (Pecenegul),
garorum al lui Simon de Keza (1282-1283), pentru „cronica În acel an, abatele Fredericus de Hamborn vine în zona vind posibile organizări militare, cu extensie de eventuale care mai deţine domenii şi în Valea Caraşului, Secaş şi Valea.
franciscană” din timpul lui Carol Robert de Anjou iar mai ardeleană-bănăţeană pentru a face un raport-bilanţ. Ast- competenţe în administrarea parţială şi cu sincope a ţinu- În noiembrie 1361, Ioan revinde moşiile astea, pentru 3400 florini,
târziu chiar pentru Chronicon Pictum Vindobonense. fel, în Catalogus Ninivensis al călugărilor Ordinului tului, aici, în 1237 are loc fuzionarea între Ordinul Cavale- regelui. Astfel că, la 1 noiembrie 1361, regele Ludovic I răsplătea
42
Nemulţumirile vor izbucni după ce Andrei II acordă, Premonstratens, se vorbeşte de filialele acestuia, de bi- rilor Teutoni şi Ordinul Cavalerilor Gladiferi. Cu acest pri- serviciile lui Benedict Himfy cu moşiile Kuespataka, Voya şi
în 30 noiembrie 1224, prin privilegiul Andreanum, primele sericile de rit catolic ridicate în Banat şi sudul Transil- lej este pomenit acel gladifer, probabil din ţinutul cărăşan, jumătate din Bachythuisse.În martie 1363, se execută punerea în

Pag. 18 Pag. 19