Page 60 - Revista Morisena_4_2016

MORISENA nr. 4/2016
Cenad - Imagini de arhivă Recenzii
Oare anticomunismul
partizanilor a fost
un profascism voalat?*
„Mitul”, la care
face referire titlul cărţii,
priveşte o deseori prac-
ticată eroizare prin opi-
nia publică şi media a
rezistenţei anticomuniste
împotriva regimului co-
munist şi a trupelor de
ocupaţie a Armatei Roşii
sovietice, rezistenţă care,
prin câteva sute de oameni
şi prin câteva mii de
simpatizanţi, a fost activă
pe aproape toată perioada
stalinismului din România.
Cert este; în R.D.G. şi în
Cehoslovacia în 1953,
în Polonia, în Ungaria în
1956, apoi din nou în Cehoslovacia lui Dubcek în anul
1968 au existat rebeliuni deschise împotriva ordinii impuse
de sovietici; din România – făcând abstracţie de un început
(sugrumat brutal) de rebeliune studenţească la Timişoara
în 1956 – nu se prea cunosc semne de respingere deschisă
a comunismului/stalinismului, excepţie făcând mici
grupuri de partizani, de rezistenţă armata, care, în manieră
mult eroizata a haiducilor, utilizau protecţia munţilor şi
a pădurilor din Banat şi din Ardealul de sud, bucurându-
se de sprijinul unei părţi a populaţiei şi care se implicau
în schimburi sângeroase de foc cu trupele de Securitate
şi ale miliţiei, menţinând speranţa în venirea salvatoare
a „americanilor”. Despre aceste grupuri de rezistență din
munţi, conduse de cele mai multe ori de foşti legionari sau
ofiţeri marcaţi nu rareori fascistoid, în perioada comunistă
s-a tăcut, iar după 1989 s-a făcut inclusiv din această
tăcere un mit. Chiar şi în rândurile minorităţii germane din
România (dacă ne gândim de exemplu la „Acţiunea celor
1000” – „1000-Mann-Aktion”).
Pe de altă parte, acolo unde tăcerea nu-şi mai avea
rostul, s-a aplicat „bagatelizarea”. S-au ascuns, de exemplu,
convingerile ideologice ale conducătorilor sau membrilor
grupurilor de rezistenţă, meritele lor în calitate de capi ai
rezistenţei anticomuniste fiind scoase exagerat de tare în
evidenţă. Lucru valabil inclusiv pentru cei care se consideră
exponenţii societăţii civile româneşti. Un exemplu grăitor
în acest sens este felul cum este prezentat opiniei publice
româneşti cel amintit în titlul cărţii, Ion Gavrilă Ogoranu, cel
care timp de 20 de ani se ascunsese cu succes în România,
fiind într-un final depistat de Securitate, care l-a constrâns
să-şi fixeze în scris mărturiile despre perioada sa de membru
Pag. 58
Revistă trimestrială de istorie
al rezistenţei anticomuniste şi care, după 1990, a devenit bine de 17 ani ar putea părea astăzi ca o măsură depășită, astăzi
Motivul apariției acestui curs universitar ținut acum mai
un erou al dreptei extreme româneşti, mai ales după ce-şi
publicase autobiografia în 1990. În autobiografie. Ogoranu când literatura de specialitate este îmbogățită, astăzi când con-
tribuțiile științifice au fost date tiparului sau postate pe Internet.
nici măcar nu încearcă să-şi ascundă simpatiile legionare.
În puţinele recenzii dedicate acestei cărţi (pentru Astăzi însă am simțit această nevoie de a imprima acest curs
mine, raritatea recenziilor la cărţi de genul acesteia este un din cel puțin două motive: acela al calității științifice a scriiturii,
indiciu pentru clivajul din societatea românească cu privire
autorul folosindu-se de surse bibliografice străine, a concepției
la atitudinea faţă de trecutul de dreapta al unor „eroi”) i se de studiu deschisă spre redarea datelor istorice care sub pana
reproşează, aproape unanim, că aduce prea puţine exemple Părintelui Profesor Aurel Jivi
de „rezistenţă pozitivă”, de oameni nepătaţi, care s-au devin adevărate pagini de via-
angajat în lupta împotriva comunismului. Sunt, până la un ță nu doar a trecutului, ci și a
anumit grad, de acord cu acest reproş. Dar cartea de faţă se prezentului. Al doilea motiv îl
vrea şi o avertizare. Extremismul de dreapta şi revanşismul reprezintă faptul că Părintele
iau proporţii, nu doar în Europa (faţă de care luăm atitudine, a fost bănățean, născut la Chi-
umflându-ne în pene…), ci şi în România. Nu doar Internetul șoda în apropierea Timișoarei.
este vehiculul sau mediatic, ci întreg spaţial public (oare Datorită acestui fapt, Părinte-
bileţelele lipite peste tot, cu „Basarabia e România”, sunt le a rămas un apropiat al Ba-
semn de patriotism sau de revanşism? Poate ar fi benefică o natului, ca fiu duhovnicesc al
dezbatere publică pe această temă…). Mitropoliei de la Timișoara.
Cartea aduce însă şi foarte multe informaţii dincolo Din foile îngălbenite
de subiectul propriu-zis, enunţat în titlul cărţii. Aduce, de de vreme ale unei prestigi-
exemplu, date noi, culese din Arhivele C.N.S.A.S. (ştiu oase publicații rurale de la
că fostul meu coleg de liceu William Totok este unul din Giroc aflăm că Părintele a
cei mai harnici cercetători ai acestor arhive), despre unele păstrat o vreme la Sibiu sigi-
figuri dubioase din rândul minorităţii germane: Fritz Cloos, liul bisericii (1866) a satului
Hans Mokka, Hans Weresch, Martin Schnellbach, generalul natal: ,,Neștiind că peste zeci de ani Chișoda și Girocul vor
de Securitate, dar şi despre nepotul său, informatorul de avea o publicație locală, l-am dat chișozanului Aurel Jivi,
securitate, timişoreanul Georg Schnellbach („Gyuri”) şi profesor la teologia ‹‹șagunaniană›› din Sibiu, iar dânsul l-a
despre mulţi alţi colaboratori ai Securităţii din rândurile dat părintelui Băloni din Chișoda”**
populaţiei majoritare sau minoritare. Centrul Eparhial din Timișoara l-a avut colaborator la
Cartea, densă din cale afară în informaţii, multe publicațiile eparhiale, dar și la întocmirea rezumatelor în limba
inedite, nu se citeşte prea uşor, dar cu folos: afli mai multe engleză a volumelor imprimate aici și a revistei ,,Mitropolia
despre cum au fost posibile aproape cinci decenii de Banatului”. Odată cu reactivarea Facultății de Teologie din
comunism în această ţară. Timișoara, Părintele Profesor a fost cel dintâi care a răspuns
la chemarea de aici de a preda, de a-i educa pe tinerii teolo-
*Wiliam Totok, Elena-Irina Macovei - „Între mit şi gii. Într-un timp romantic al statornicirilor, deoarece cursurile
bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului. Ion se desfășurau acolo unde existau spații libere: într-un spațiu al
Gavrilă Ogoranu şi rezistenţă anticomunistă din România”, Politehnicii, la Catedrala mitropolitană, în sala festivă a Mitro-
colecţia „Document” a editurii Polirom, Iaşi, 2016, 366 p., ISBN poliei sau într-un spațiu oferit de un liceu timișorean, cursurile
978-973-46-6127-5 și cu precădere examenele Părintelui Jivi au primit găzduirea
Werner Kremm Universității în amfiteatrul cel mare al Filologiei timișorene.
Nu avem pretenția de a fi redat tiparului întreg cursul
Părintelui Profesor Aurel Jivi, ci doar secțiunea ce ne-a în-
credințat-o spre pregătirea examenelor. Această parte a fost
Istoria Bisericească Universală*
fotocopiată, iar mai apoi a fost tehnoredactată și trimisă ti-
Inițiativa de a tipări cursul de Istoria Bisericeas- parului, considerând prin aceasta că aducem o contribuție în
că Universală susținut de Părintele Profesor Doctor Aurel Anul cinstirii educației religioase. Viața și mai cu seamă ac-
Jivi în fața studenților teologi de la Timișoara, anii 1997- tivitatea științifică a Părintelui Aurel Jivi este pentru noi un
1999, s-a dorit a fi un act de comemorare cu prilejul împli- îndreptar de urmat.
nirii a 10 ani de la mutarea dascălului nostru în veșnicie
(2012). Cum problemele administrative și gospodărești * Aurel Jivi - Istoria Bisericească Universală - Ediţie îngrijită, biobi-
la parohie nu ne-au dat răgazul necesar pentru a finaliza bliografie şi note de Valentin Bugariu; Editura Sitech, Craiova, 2016.
acest lucru, iată că cu ajutorul lui Dumnezeu am reușit ** Remus Jurca, ,,Sigiliul din Chişoda”, în ,,Lumina satului”, an III,
să imprimăm textul cu pricina într-un an omagial hotărât nr. 1 (14), 1996, p. 3 după Valentin Bugariu, Biserică şi Presă în Banat, Edi-
de Patriarhia Română și închinat educației religioase a tura Sitech, Craiova, 2015, p. 165.
tineretului creștin ortodox. Dr. Valentin Bugariu
Pag. 59