Page 14 - Morisena 1 (5) / 2017
P. 14
MORISENA, anul II, nr. 1 (5)/2017 Revistă trimestrială de istorie
Iosif, să se numere cu sfinții și să cinstească cu toată În anul 1956 cu binecuvântarea Preafericitului Patriarh din Caransebeș. Ucenic al Sf. Iosif, deci contemporan, ne a Timișoarei și a mănăstirilor din Banatul timișan,
cuviința în rândul sfinților Ierarhi, în cuprinsul Mi- Justinian și din porunca Î. P. Sf. Mitropolit Vasile al Ti- a lăsat un manuscris intitulat: Viața Sfântului Iosif cel amintește de decăderea mănăstirii, dar și de existența
tropoliei Banatului, cu numele de Sfântul Ierarh Iosif mișoarei…” . Racla din lemn de brad provizorie și pro- Nou, carele a fost metropolita a Temisvari și a toată unui mormânt „interesant” cu inscripția: „Sviatitel Iosif
10
cel Nou de la Partoș. soapele care au șters osemintele au fost arse, iar cenușa Țara Banatului (1701). novii bivșii Mitropolit Temeșvarski” .
18
Drept zi de prăznuire a Sfântului Ierarh Iosif cel a fost depusă în mormântul de la Partoș. Biografia Sfântului este precedată de completările Memoria Sf. Iosif până la canonizare și la primele
Nou, așezăm ziua de 15 septembrie și orânduim ca nu- în Pomelnicul mitropoliților și episcopilor din Țara Ba- studii temeinice închinate Sfântului s-a păstrat prin cre-
mele lui să fie trecut în Sinaxar și în calendarul biseri- Izvoare și lucrări despre Sfântul Iosif cel Nou. natului și Severinului, scris de același autor în colabo- area cultului în evlavia ortodoșilor din Partoș și împre-
cesc, la ziua arătată” . Dezvoltarea cultului rare cu ieromonahul Ion în 1696. jurimi, apoi din întreg Banatul.
7
Tomosul canonizării a fost citit de Preafericitul Damaschin este autorul și al unei însemnări con- În 1749, un anume Peici, care și-a dorit să devină
Patriarh Justinian, duminică 7 octombrie la Sfânta Li- Asemănătoare ca importanță cu Vita Sancti Ge- sistente pe foile goale ale unui Minei de la mănăstirea hangiu, a întreprins o călătorie la Ierusalim, la Mormân-
turghie. La priceasnă panegiricul a fost rostit de Mi- rardi, Viața Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș Partoș. Însemnarea amintește de cele mai importante tul Domnului. Înainte de porni spre destinația dorită a
tropolitul Vasile: „…Încercând să înșiruim pe Sfântul este pentru ortodocșii din Banat o pagină de lumină în momente din viața Sfântului Iosif, venirea în Banat, donat Mănăstirii Partoș o Evanghelie, luând ca protec-
Iosif cel Nou în ceata sfinților români, cu toată smere- viața destul de zbuciumată sub stăpânirea turcească . moartea și înmormântarea lui. tor al călătoriei pe Sfântul Iosif cel Nou . Prima icoană
11
19
nia ni-am îngăduit să credem că aducerea sfintelor sale Izvoarele ortodoxe sunt, poate, cele mai sărace în Aceste însemnări ale dascălului Damaschin au a Sfântului a fost pictată în 1782 de către preotul Ștefan
oseminte în Catedrala noastră mitropolitană și așezarea informații. Nu există nicio cronică redactată în mediul fost completate într-o altă lucrare de Nichifor, egume- Bogoslovici, la cererea protopopului Ioan Șuboni, care
lor spre cinstire evlaviei sufletului bănățean creștin, ortodox din Banatul secolelor XVI-XVII și niciun act nul Mănăstirii Partoș: Minunile adică arătările și tămă- a dăruit-o Mănăstirii Partoș.
tocmai la împlinirea a zece ani de la târnosirea acestui oficial emis de reprezentanții Bisericii . Acest fapt ar duirile cele minunate săvârșite în viața lui de sf(ântul) O mărturie importantă ne-o furnizează preotul
12
sfânt locaș, nu este o coincidență întâmplătoare. Bunul avea o explicație în stăpânirea Banatului de către turci, Iosif cel Nou care au fost metropolit alu Timișori și au Petru Bizeria din Deta. Acesta, în anul 1907, student
Dumnezeu, care a ajutat poporul nostru dreptcredincios puținele înscrisuri care au supraviețuit epocii au dispă- murit în ast(ă) sf(ântă) mănăstire a Partoșului, cu hram la Institutul Teologic din Caransebeș, a întreprins o ex-
din Banat, să ridice, din dărnicia sa și cu ajutor acor- rut sub administrația habsburgică, noii stăpâni ai pro- Sf(in)ți(i) Arh(angheli) Mihail și Gavril, și s-au îngro- cursie condusă de prof. Iosif Bălan, considerat de ele-
dat cu multă solicitudine de Conducătorii Țării noastre, vinciei nu au avut nici interesul și nici curiozitatea de pat tot în astă sf(ântă) mănăstire la sf(ântă) Măria Mare vul de atunci: „bun slavist”. După zece ani, în 1927, în
acest sfânt locaș, învrednicindu-ne să adăugăm astăzi la a păstra documente din trecut. De aceea toate izvoarele ani 1556. Iar la mormântul lui arătări și tămăduiri s-au luna august, a vizitat mănăstirea împreună cu profesorul
podoaba materială a catedralei noastre podoaba neves- legate de viața Sf. Iosif sunt manuscrise și însemnări pe săvârșit până în zilele noastre, și le-am scris prăcum universitar Ion Simionescu, „și de atunci în fiecare an”.
tejintă a sfințeniei unui din întâistătătorii din trecut ai cărți de cult păstrate în mănăstiri. le-am aflat însămnate și de la bătrâni auzite. (1748). Mormântul atunci nu a mai avut nicio însemnare. „De
Mitropoliei noastre, cu existență milenară, ne prileju- Cea dintâi lucrare care istorisește viața sfântului Ambele lucrări, și Pomelnicul, însoțite de note explica- la bătrânii satului am aflat, că aceste inscripții au fost
iește nouă tuturor, slujitorilor și credincioșilor Bisericii Banatului o datorăm dascălului Damaschin Udrea de tive au fost publicate de preotul Gheorghe Cotoșman . șterse de oameni ignoranți pe timpul procesului pentru
14
13
bănățene, luarea de îndemnuri și hotărâri pentru spori- la Școala grămăticească din Mănăstirea Sf. Gheorghe În argumentarea păstoririi Sfântului Iosif la Ti- despărțirea ierarhică dintre românii și sârbii din Banat,
rea credinței și adâncirea vieții noastre creștinești, după mișoara stă și o însemnare pe o carte de slujbă, o „carte de teama că ar cuprinde date, pe cari le-ar putea utiliza
pilda Sfântului, mereu prezent între noi cu duhul, cu 10 „Art. cit”., p. 55 – 56. de ceremonii religioase scrisă în limba sârbă – slavonă, sârbii pentru a-și sprijini pretențiile lor” . Tot părintele
20
darul și nestricăciune și făcător de minuni al cinstitelor 11 Gheorghe Cotoșman, „Izvoarele românilor bănățeni: Viața păstrată în Mănăstirea Sfântul Gheorghe, aflată inițial Bizeria este cel care a copiat în 1907 troparul sfântu-
sale moaște, ca și cu frumusețea sfințeniei sale cerești. Sfântului Ierarh Iosif cel Nou Mitropolitul Timișorii (1650 – la Partoș în care se citește următoarea notă: „Această lui și apoi împreună cu preotul sârb Teodor Raicici din
Această prezență sfântă, cu darul de a spori credința și 1656)”, în rev. „Mitropolia Banatului”, anul VI, nr. 7-9, 1956, carte este proprietatea mitropolitului Iosif din Timi-
virtutea noastră va fi o mărturie a vechimei Mitropoliei p. 22. (Se va prescurta în continuare: „Izvoarele românilor șoara, în 1655” . Mai târziu, a fost adăugată o a doua Soca l-a tradus: „Din pruncie cu totul te-ai supus Dom-
15
noastre, restaurată acum zece ani, o solire către ceruri, bănățeni: Viața Sfântului Ierarh Iosif cel Nou…”). mențiune: „Care însuși a părăsit episcopia și s-a mutat nului, cu răgăciunile și cu ostenelele și cu postul, pildă
ocrotitoare a permanenței ei pe aceste meleaguri pentru 12 Adrian Magina, De la excludere la coabitare. Biserici tra- la Partoș, unde a trăit câțiva ani, apoi a trecut la cele făcându-te bunătății. Pentru aceasta văzând Dumnezeu
sfințirea și mântuirea celor ce, cu credință și cu cucerni- diționale, Reformă și Islam în Banat (1500 – 1700), Editura veșnice, unde sfinții dorm” . Această notiță a fost fă- nevoințele sale, arhiereu și păstor bisericii sale te-a pus.
16
cie, se adună între sfințitele ei ziduri și în preajma raclei Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj – Na- cută pe un Antologhion care a aparținut Sf. Iosif. După Drept aceea și după moarte cinstit trupul tău întreg și
lui izvorâtoare de daruri…” . poca, 2011, p. 16. (Se va prescurta în continuare De la excludere o altă traducere aflăm următoarele: „de bună voie plea- nestricat s-a păstrat. Sfinte Iosife, roagă-te lui Hristos
8
Trupul Sf. Iosif a fost spălat cu toată pietatea de Înalt- la coabitare…). că de la scaunul episcopal și după un an pleacă la Par- Dumnezeu să dăruiască iertare celor ce cu dragoste să-
21
preasfințitul Mitropolit Iustin. După aceasta, osemintele au 13 Damaschin a fost fiul lui Alecsa Udrea, mare cneaz de pe toș unde este înmormântat” . vârșesc sfântă pomenirea ta” .
17
fost așezate în racla confecționată de sculptorul Grigore Valea Carașului. După trei ani de școală calvină în Ardeal, unde Nicolae Tincu – Velia este cel dintâi care amin- Cultul s-a dezvoltat și datorită minunilor, în afa-
Dumitrescu din București din lemn de palisandru, tisă a fost dus de unchiul său, căpitan în armata prințului Rakoczi. tește de viața Sfântului Iosif în Istorioară bisericeas- ra celor consemnate în viața sa, Sfântul Iosif a făcut
și lămâi . Pe capac este sculptat, în lemn de lămăi, chi- La vârsta de 17 ani a plecat în țara nemțească pentru a urma că politico-naţională a Românilor preste tot, mai ales minuni după moarte. Evenimentele petrecute odată cu
9
pul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou mort, înveșmântat în cursurile unei școli mai înalte. La Veneția s-a angajat corăbier. a celor ortodocşi orientali din Austria.... Sibiu, 1865. deshumarea osemintelor din 1956 ne demonstrează
toate odăjdiile arhierești, purtând mitra pe cap, în mâna După 10 ani de pribegie, în 1644 a revenit „pocăit„ acasă. Nu Aici, în capitolul dedicat istoricului Mitropoliei româ- faptul că întregul convoi care pleca din Partoș și se
dreaptă având cârja, iar în stânga metaniile. Fața capa- știm cum, dar a plecat la Tismana cu gândul de a se călugări. îndrepta spre Timișoara a fost însoțit și de credincioși
cului, unde este chipul Sfântului, e acoperită cu cristal, După o perioadă de 2 ani a plecat la școala grecească din Odriu 14 Gheorghe Cotoșman, „Izvoarele românilor bănățeni: Viața cărora Sfântul le ajutase în cumpăna vieții. Între cei
fixat cu o baghetă cu oțel argintat. Pe spațiul liber, în (Adrianopol) unde a învățat 3 ani „devenind bărbat cu mare ști- Sfântului Ierarh Iosif cel Nou”, p. 65-80. vindecați care erau de față la acest eveniment amintim
formă de sul desfăcut, de sub picioarele Sfântului Iosif, ință de carte și cu multă învățătură, fiind cunoscător a 10 limbi”. 15 Liviu Stan indentifică cartea slavonă de ritual din 1529. (Cf. pe Ionuț Beleuț, Volumia I. Blev, Ruja Vasa Radosav
este săpată în lemnul de lămâi următoarea inscripție: Prins apoi robit de turci la Istambul, a fost răscumpărat de tatăl Sfinți români, Seria teologică, f. ed., Sibiu, 1945, p. 51).
său în urma unei mari sume de bani. La reîntoarcerea către casă a 16 Jenő Szentklaray, A Szerb monostrostoregyhazak Tőrténeti 18 Gheorghe Cotoșman, „Izvoarele românilor bănățeni: Viața
7 Gheorghe Cotoșman, „Canonizarea Mitropolitului Io- trecut pe la Muntele Athos cu fratele Ilarie. Aici, în Mănăstirea Emlékei Délmagzarszágon, Ed. Kiadja a Magyar Tudománzos Sfântului Ierarh Iosif cel Nou…”, p. 26.
sif…”, p. 76. Vatoped, l-a cunoscut pe Sf. Iosif, devenindu-i colaborator Akadémia, Budapest, 1908, p. 59; Grigore N. Popescu, „Viața 19 I. D. Suciu, Monografia Mitropoliei Banatului, Editura Mi-
8 Gheorghe Cotoșman, „art. cit”., p. 93 – 94. apropiat, secretar și traducător. După moartea Cuviosului Iosif, Sfântului Iosif cel Nou, Mitropolitul Timișoarei și a toată Țara tropoliei Banatului, Timișoara, 1977, p. 96.
9 Racla are următoarele dimensiuni: lungime 137 cm, lungimea Damaschin a ajuns profesor, apoi rector al Școlii grămăticești Banatului”, în rev. „Biserica Ortodoxă Română”, anul LXXIV, 20 Petru Bizeria, „Sfântul Iosif cel Nou, mitropolitul Timișorii”,
împreună cu capac 146 cm, lățimea raclei 37, 5 cm, cu capac 50 de pe lângă Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Caransebeș. (Cf. nr. 10 – 12, 1956, p. 933. în rev. „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 5, 1930, p. 418. (Se va
cm, înălțimea raclei 30 cm, cu capac și soclu 45, 5 cm. După Gh. Sfântul Ierarh Iosif cel Nou. Viața, minunile și acatistul, Editura 17 Dicționar biografic sârb, 4, 4 – Ka, Novi Sad: Matița Srpska, prescurta în continuare „Sfântul Iosif cel Nou…).
Cotoșman, „art. cit”, p. 55. Agaton, Făgăraș, 2009, p. 10). 2003, p. 734. (Se va prescurta în continuare Dicționar biografic). 21 Petru Bizeria, „Sfântul Iosif cel Nou…”, p. 419.
Pag. 12 Pag. 13
