Page 19 - Morisena 1 (5) / 2017

MORISENA, anul II, nr. 1 (5)/2017 Revistă trimestrială de istorie

Ajuns într-un sat, Șama (Jamu Mare), a fost oprit pentru scaunul episcopal de la Timișoara. În timpul cât a Acest incendiu a fost posibil și datorită materia- Gheorghe s-a găsit în atari împrejurări un Minei slav care
de o ceată de călăreți care l-au întors din drum la Vârșeț condus Biserica de pe aceste meleaguri a pus rânduială lelor folosite la ridicarea acestora, în principal lemnul, a aparținut Sfântului Iosif cel Nou cu o notă lămuritoare:
pentru a scăpa de chinurile facerii pe o cadână a agăi în viața bisericească, a hirotonit preoți, i-a întărit în orto- și a arhitecturii străzilor. Prin veacul al XVII-lea cu- „Această carte este a mitropolitului Iosif al Timișoarei”.
Ismail din localitate. „Iar după aceea sf. Metropolitu nu doxie pe credincioșii bănățeni . La 14 noiembrie 1643 a noaștem faptul că fortificarea consta într-o întăritură În 1782 a fost pictată prima icoană a Sfântului de
43
au mai rostit niciun cuvânt, numai s-au cufundat în ru- fost ales ierarh al Timișoarei, Sf. Iosif avea atunci 75 de de pământ cu o palisadă de lemn de stejar. Stând în către preotul Ștefan Bogoslovici, la cererea protopopului
găciune. Iar când au trecut pră dinaintea haremului ca- ani. În alegerea sa se pare că un rol l-a avut și Matei Ba- apă, lemnul se impregna și devenea ca oțelul. Clădirile Ioan Șuboni, care a dăruit-o Mănăstirii Partoș pentru a fi
leașca, cadâna s-au ușurat pră loc, ș-au născut un prunc. sarab, domnitorul Țării Românești. Cuvântul său a cân- (cu mici excepții) erau construite din lemn și chirpici, pusă la mormântul Cuviosului Părinte.
Iar aga Ismail au fugit după caleașcă și au oprit caleașca tărit greu în balanța alegerii Cuviosului Iosif în scaunul cu unul-două etaje, acoperite cu șindrilă sau olane. Din păcate, nu s-a păstrat in extenso învățătura
44
și au săruta dreapta sf. Metropolitu și au plâns ca un vlădicesc al Timișoarei . Străzile erau înguste, cu un traseu sinuos, și pavate – Sfântului Părinte al românilor din Banat. Astfel că nu pu-
copil. Iar ăst prunc, născut din tată turc și mamă crești- Cu prilejul instalării în demnitatea episcopală, unele – cu dale de lemn. În oraș lipseau curțile. În pe- tem formula o doctrină. Totuși, avem consemnate două
48
nă, fata chinezului dân Vărădia, după moartea lu tată-să, Sfântul Iosif a vindecat pe Iovan Capră, olog de 20 de riferii existau și curți și grădini . din învățăturile taumaturgului ierarh rostite cu prilejul
în încăierarea dăla Panciova, s-au întors cu mumă-sa ani. Intronizarea a fost făcută de către beilerbegul Fasli. La Timișoara Sfântul Iosif a înființat și o școală vindecărilor, prima clericilor, identificați în persoana
la Vărădia și s-au creștinat ș-au mers la sf. mănăstire Din relatările lui Damaschin Udria știm că înscăunarea pentru pregătirea preoților. Pe lângă minunile săvârșite, protopopului Haralambie din Palanca, care l-a ispitat
Vărădia și s-au călugărit ș-au luat numele dă Gherasie. Sfântului Iosif s-a făcut în vechea reședință mitropoli- cronica vieții Sfântului la Timișoara înregistrează și câte- deoarece minunea făcută la Vârșeț era săvârșită asupra
[…] Și au venit la Caransebeș vlădică și au fost apără- tană din cetate, restaurată de pașa Fasli (1648-1650), și va slujiri arhierești atât în oraș, cât și la Mănăstirea Par- unui păgân. Cu acest prilej, Sfântul îl mustră învățându-l:
toriul vajnic alu credinței și alu sf. Beserici și au fost el dalmatin, a fost creștin și aromân ca noul mitropo- toș, în 1652, cu prilejul hramului bisericii de aici, Sfinții „Dumnezeu unul este în Sfânta Treime prăstă toți și nime
al mai dăstoinic vlădică dreptcredincios dân vremurile lit. Probabil că vechea catedrală mitropolitană a fost pe Arhangheli Mihail și Gavriil. Această slujire într-o loca- a cunoaște căile Lui nu s-a învrednicit, numai ascultare
alea, apărătoriul și luptătoriul și orânduitoriul sf. Bese- locul bisericii catedrale sârbești de astăzi, ctitorită de litate mai îndepărtată de orașul de reședință s-a transfor- a-I da dator este fiece om, prin gura oricăruia ar vorbi
rici ș-al vlădica Săbeșului în ale mai grele vremi…” . sârbii și românii ortodocși din Timișoara, grupați atunci mat într-un veritabil pelerinaj religios pentru că la aceas- Domnul” . A doua învățătură este dată credincioșilor la
39
51
Peste ani acel copil, Ismail a fost creștinat și a devenit într-o singură comunitate. Din stampele ce s-au păstrat tă procesiune au participat peste 1.000 de persoane. Mănăstirea Partoșului în 1652 prin care „tămăduirea”
în cursul epocii turcești (1552-1716) avem informația
Cu prilejul acestui popas liturgic la Partoș a săvâr-
episcopul Gherasie (1695-1708) , cel care a sprijinit că în Palanca Mare – Vlașca Mala de azi din Fabricul șit și minuni, învățând poporului cui trebuie să i se roage: (vindecarea) vine doar de la Mântuitorul Iisus Hristos.
40
activitatea cărturărească a diaconului Damaschin Udria Timișoarei – exista o impunătoare catedrală, cu un turn „Nu-mi cereți mie tămăduire, ci credeți Tămăduitorului
de la Școala din Caransebeș. foarte înalt, foarte probabil și locul reședinței eparhiale dă oameni, Domnului nostru Iisus Hristos; rugați-vă Lui Concluzii
Sfântul Iosif, potrivit însemnărilor egumenului și localul școlii clericale . și vă veți tămădui”. În urma acestei slujiri aici s-au vin-
45
Nichifor, a ajuns la Timișoara la sărbătoarea Sfântului În anul 1652, la sărbătoarea Sfinților Apostoli Pe- decat 11 ologi . Răsărit pe malurile Dalmației, în cetatea Ragu-
49
Prooroc Ilie. tru și Pavel, a salvat orașul de un nimicitor incendiu. De În 1653 la 85 de ani, Sf. Ierarh Iosif s-a retras la zei, înflorit în Grădina Maicii Domnului de la Athos, a
Timișoara era la 1643 sub stăpânire turcească la această minune, Sfântul Banatului a rămas în conștiin- Mănăstirea Partoș unde s-a nevoit încă trei ani, adormind revărsat la maturitate darul credinței și al facerii de mi-
41
de 100 de ani. Orașul era compus din două unități ad- ța românilor de astăzi ca Sfânt Protector al Pompierilor la Domnul în 1656 la vârsta de 88 de ani. După moarte nuni în cetatea Timișoarei. În premea păstoririi sale de
ministrative: Palanca Mică aflată în fața Porții apei, (1997) . Acest incendiu a avut urmări grave: „Ș-au ars a săvărșit mai multe minuni consemnate de aghiografia 10 ani, Sf. Iosif a reușit pe deplin să întărească pe cre-
46
la sud de Castelul Huniazilor, înconjurată de un braț case și oameni și mueri și cop(i) au murit arși. Iară atunci bănățeană: fata surdă și mută a lui Ianăș Muică (1658) dincioșii ortodocși în credința tare, în purtarea de grijă
al râului Timiș, pe care erau așezate morile de apă ale sf. Metropolit au eșit în odăjdi(i) din sf. beserecă și s-au având și „sminteală la cap”; fata chinezului Ilie Micăuș a lui Dumnezeu asupra credincioșilor în vremuri ostile
orașului. Cea de-a doua suburbie era Palanca Mare nu- întors cu fața la foc și au privit prăpădul, pră care vântul din Ciacova (1672) „beteagă de pleană” ; negustorul Pa- pentru dezvoltarea creștinătății.
50
mită și „orașul rascienilor” sau Vlașca Mahala în care l-au adus acuș către sf. beserică, și s-au uitat la lumea vel Grecu din Timișoara s-a vindecat de lepră (1685); Ilie Prin învățătura și minunile săvârșite, Sfântul Iosif
trăiau românii, sârbii și raguzenii. Potrivit unui docu- ce-au năbunit dă spaimă ș-au căzut în genunchi pră trep- Daia și Gheorghe Avidei din Caransebeș, ologi (1692); a devenit ocrotitor al turoror credincioșilor care cad cu
ment austriac inedit, în cartierele Fabric și Mehala au tele beserici(i) și-au atins țărâna cu fruntea ș-au stat așa 12 bolnavi de ciumă (1703); aga Mustafa din Ciacova credință și cu dragoste la mormântul său, rostesc cu evla-
existat în vremea stăpânirii otomane comunități cu pri- și s-au rugat. Iară dă la miazăzi nouri negri s-au văzut (1709) de ologeală. vie o rugăciune pentru ei și pentru lume.
mari și juzi români. De asemenea, așezarea topografică atunci nălțându-se și fulgere au tunat cu grozăvie, iară Sfântul Iosif a adormit în noaptea de 15 august Biografia viețuirii pământești a fost cu greu întoc-
a Palăncii Mari nu a putut fi stabilită cu aproximație, într-o nimic dă ceas s-au pornit ploaie care nu s-au pome- 1956. Se spune că clopotele mănăstirii au început să ves- mită, lipsind multe documente din vremea păstoririi. To-
ca extindere, deoarece suprafața sa a oscilat în func- nit d-au curs apele ca la potop ș-au înecat focul ș-au stins tească acest lucru, nefiind trase de mână omenească. La tuși, și cu acest handicap vizibil, s-a încercat refacerea
ție de epocă. Cert este faptul că această suburbie, cu tăciuni(i) ș-au spălat toate urmele prăpădului” . înmormântare au fost episcopii Ioachim al Caransebeșu- chipului luminos al Sfântului Ierarh în primul rând prin
47
populație predominant românească, adusă de Iancu de lui (1652-1659), Isaac al Vârșețului (1655-1668) și Moi- mărturiile celor care l-au cunoscut: diaconul Damaschin
Hunedoara și Pavel Chinezu, ocupa, în ajunul cuceri- 43 Mircea Păcurariu, Sfinți daco-romani și români, Editura Ba- se al Lipovei (1651-1664). Udria, egumenul Nichifor, a unor tradiții locale și a unor
rii imperiale, chiar mai mult de jumătate din suprafața silica a Patriarhiei Române, București, 2013, p. 179 – 180. Potrivit tradiției, între 1750-1753 Marcu Muțiu a surse biobliografice consacrate.
așezării urbane de la Timișoara . 44 Ștefan Toma, „Date noi referitoare la viața și cultul Sfântului zidit alături de biserica cea veche una de zid ca mulțumi- Prin viețuirea sa, prin viața curată, prin trăirea isihas-
42
Sfântul Iosif a fost hirotonit în 1643 de patriarhul Iosif cel Nou de la Partoș”, în vol. Slujitor al Bisericii și neamu- re a vindecării fetei lui de Sf. Iosif. tă, Sfântul Iosif s-a făcut un apărător al Ortodoxiei îm-
Partenie I „cel Bătrân” (cel care dăruise domnitorului Va- lui Pr. Prof. Mircea Păcurariu la 70 de ani, Editura Renașterea, Cultul Sf. Iosif din Mănăstire a început să fie de- potriva imixtiunilor păgâne, dar și a celor religioase ale
sile Lupu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva) ca ierarh Cluj – Napoca, 2002, p. 432. ranjant pentru noii stăpâni ai Banatului. Așa că din po-
45 Gheorghe Cotoșman, „Canonizarea Mitropolitului Iosif…”, runca împărătesei Maria Tereza, la 16 ianuarie 1777, apusenilor care, prin promisiunea uniatismului, au încer-
39 Gheorghe Cotoșman, „Canonizarea Mitropolitului Iosif…”, p. 49 – 50; 52. mănăstirea a fost închisă, călugării trimiși la mănăstiri- cat să ofere privilegii care să dezrobească clerul din stare
p. 49 – 50. 46 La Suceava a fost ridicată și o biserică închinată Sfântului le Sf. Gheorghe (Sângeorz) și Vodița. La mănăstirea Sf. de robie existentă.
40 Gheorghe Cotoșman, „Izvoarele românilor bănățeni: Viața Iosif cel Nou de la Partoș din incinta Inspectoratului pentru Slujirea și minunile săvârștie stau ca mărturie a
Sfântului Ierarh Iosif cel Nou…”, p. 41. Situații de Urgență „Bucovina” al județului Suceava. A apărut 48 Ioan Hațegan, Prin Timișoara de odinioară, I. De la înce- sfințeniei vieții personale. Sfântul Iosif poate fi luat drept
41 Aici era centrul Pașalâcului, aici rezida pașa (beilerbegul) sub și o Agendă a pompierului cu binecuvântarea Mitropoliei Ba- puturi până la 1716, Editura Banatul, Timișoara, 2006, p. 91; model de fiecare credincios în efortul duhovnicesc al
ascultarea căruia se aflau beii din districtele: Timișoara, Cenad, natului, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș - icoana din inima 93 – 94. nostru spre dobândirea Împărăției cerurilor.
Becicherec, Ciacova, Panciova, Lipova, Moldova și Orșova. pompierilor, ediția I, 2013, 53 p. 49 Gheorghe Cotoșman, „Canonizarea Mitropolitului Iosif…”,
După 1658 și districtele Lugoj, Sebeș și Ineu. 47 Gheorghe Cotoșman, „Canonizarea Mitropolitului Iosif…”, p. 52. 51 Gheorghe Cotoșman, „Izvoarele românilor bănățeni: Viața
42 Cristina Feneșan, Cultura otomană…, p. 168. p. 51. 50 Epilepsie. Sfântului Ierarh Iosif cel Nou…”, p. 44.

Pag. 16 Pag. 17