Page 22 - Morisena 1 (5) / 2017

MORISENA, anul II, nr. 1 (5)/2017 Revistă trimestrială de istorie

„Eu am întrebat-o că ce le-a mai făcut și ce le-a Maiorul I. Peșchir, comandantul Legiunii de Jan- Dr. Mihaela Bucin Așadar, crucea mai e cunoscută și cu numele
mai spus acolo, iar ea mi-a spus că cu toate că sunt darmi Timiș-Torontal va trimite în teritoriu ordinul nr. „crucea lui Ladislav Cumanul”. Ladislav al IV Cumanul
13
prietena ei cea mai bună nu este permis să-mi spună 60/8 aprilie 1942 prin care cere verificarea și raportarea (Szeged - Ungaria) a domnit între 1272-1290; a făcut parte din Dinastia
prin faptul că așa a primit ordin dela d-șoara să nu până la 15 aprilie informația primită de la Inspectoratul Arpadină, însă mama sa a fost de origine cumană. De
spună nimănui nimic.“ General al Jandarmeriei potrivit căreia „...la unele în- aici supranumele său și simpatia pe care a arătat-o
La prima vedere, se mai poate însă crede că, din- truniri ale secțiunilor feminine din grupul etnic german Ilustrate dintre Mureș și Tisa populației cumane din Ungaria, în timpul domniei sale.
colo de dorința de sporire a natalității și a umple golurile se face propagandă contrarie bunelor moravuri, încu- Legende despre crucea După tradiție, Ladislav Cumanul a fost înmormântat
rămase prin moartea tinerilor șvabi pe front, promova- rajându-se concubinajul, cu scopul de a se mări pro- în cadrul Episcopiei (romano-catolice) de la Cenadul
rea contactului sexual a fost încă o formă de influențare centul natalității.“ monolitică de la Cenadul Vechi , pe celălalt mal al Mureșului, dacă ne raportăm la
3
a băieților de a accepta mai ușor să plece la luptă. De asemenea, comandantul va mai solicita, prin locul pe care se află crucea monolitică. Legenda conform
La rândul său, șeful Postului de Jandarmi Bără- ordinul nr. 438/11 mai 1942, a se verifica dacă „... Unguresc căreia sub crucea din hotarul Cenadului Unguresc se află
14
teaz nu va raporta niciun caz privind o asemenea pro- unele organizații germane au învățat femeile tinere ca mormântul regelui Ladislav Cumanul persistă și astăzi.
9
pagandă, însă va remarca altceva și anume scăderea să declare câți copii vor face, dând declarații scrise în O a doua legendă are la bază faptul că această cruce
elementului românesc, datorat faptului că familiile de acest sens.“ Cenadul Unguresc e pusă în legătură cu răscoala țărănească antifeudală
bănățeni români preferă câte un singur copil, pentru a Subofițerul de la Vinga va reveni cu o notă in- este un sat relativ nou, condusă de Gheorghe Doja. Oastea țărănească condusă
15
moșteni întreaga avere. Ceea ce, mai scria el, este încu- mai nou decât crucea de Gheorghe Doja se îndreaptă spre Timișoara și Cenad,
rajat și de moașele comunale. formativă pe 22 mai 1942, ca urmare a ordinului nr. care constituie subiectul localitățile de reședință ale episcopului Nicolae Csáki
Potrivit ordinului nr. 60/8 aprilie 1942 și ca ur- 438/1942: acestei scrieri. E denumită (Nicolaus de Csák). Armatele țărănești au fost inițial
10
mare a informației primite de la Inspectoratul General al „Am onoare a vă raporta că în sânul organizații- „Crucea de la Cenadul victorioase la Cenad și Nădlac, unde răsculații l-au
Jandarmeriei, „...la unele întruniri ale secțiunilor femi- lor șvăbești se fac îndemnuri printre femei și chiar fete Unguresc” deoarece se capturat pe episcopul Csáki și l-au ucis. La 15 iulie 1514
nine din Grupul Etnic German se face propagandă con- ca să dea un procent mai mare de natalitate, în scopul află pe terenul arabil armata țărănească are un atac nereușit asupra Cetății
trarie bunelor moravuri, încurajându-se concubinajul înmulțirii populației, care este în descreștere, chestiune extravilan, care aparține Timișoara, unde se refugiase marea nobilime. Gheorghe
cu scopul de a se mări procentul natalității. raportată Legiunei la timp.- acestei localități. Local- Doja a fost prins și executat prin așezare pe un „tron”
Se observă că tineretul acceptă cu entuziasm Nu am auzit însă să se pretindă declarații scrise nicii o numesc și „Belezi încins în foc (20 iulie 1514). În 1514, pe colina pe care
această propagandă și pare că o urmează.“ dela femei în care să se precizeze câți copii se obligă kőkereszt” - „Crucea de la se afla atunci localitatea Belez, azi dispărută, s-a situat
Secțiile și posturile de jandarmi trebuie să ve- să nască.- Belez”. Belez este numele tabăra secuiului Doja, iar crucea ar fi fost amplasată pe
rifice și să raporteze situația de pe teren până pe 15 Așa ceva nici nu e posibil, iar cel ce a informat unei localități dispărute, locul în care a fost tras în țeapă sau chiar pe locul în care
aprilie 1942. Legiunea cu această chestiune a făcut-o fără prea multă dar toponimul se menține
La 23 aprilie 1942, Postul de Jandarmi Cenad va judecată.“ pentru a denumi o parte ar fi fost înmormântat episcopul de Cenad, Csáki Miklós.
raporta către Secția de Jandarmi Sânnicolau Mare „... Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal cere , pe a localității Apátfalva. Pământul pe care se află crucea monolitică a
16
11
că din cercetările făcute pe raza acestui post, nu s-a 14 iunie 1944, subunităților să verifice în teritoriu in- În secolul 16, la Belez intrat la un moment dat în proprietatea unei familii de
putut constata dacă într-adevăr la adunările organiza- formația cum că organizațiile germane au hotărât să plă- erau pământuri din care o jumătate aparținea episcopului români ortodocși, familia Luțai. O dinastie Luțai de
preoți ortodocși a fost la Cenad, primul dintre ei s-a
țiilor germane se învață lucruri care sunt în atingere tească fiecărei femei de etnie germană care naște un co- de Cenad, cealaltă jumătate era proprietatea capitlului
cu morala, însă s-a observat că atunci când sunt adu- pil, indiferent de sex, un premiu între 15.000 și 30.000 (organizației canonicilor) de Cenad. numit Ierosim Luțai și a păstorit aici între 1848-1900. E
nări ale tineretului de fete, tineri germani așteaptă cu de lei, aceasta în scopul de a sprijini sporirea natalității O descriere a acestui monument misterios și a perioada când revin în ortodoxie românii care trecuseră
grămezile pe stradă și pe la ferestre până ce ies de la națiunii germane. posibilelor sale origini și scopuri este cuprinsă într-un studiu la greco-catolicism. Românii din Cenad s-au orientat spre
1
adunare fetele, după care se iau și pleacă cu ele prin din 1980 al arheologului Trogmayer Otto, realizat în urma biserica greco-catolică atrași de propaganda de la Makó
comună și sunt găsiți noaptea pe stradă și pe la gar- * Din volumul în lucru: „Război în Banat“. săpăturilor arheologice din vara anului 1972, efectuate în și ca urmare a certurilor cu sârbii ortodocși din localitate,
duri, porți etc. zona în care se află crucea. Arheologul constatase și faptul că, pentru folosirea lăcașului de cult de ambele populații.
- Totodată s-a mai observat că conducătoarele Bibliografie: deoarece crucea se află pe terenul arabil și cu ocazia lucrărilor Urmează încă un preot Luțai, pe numele mic Nestor, care
și conducătorii acestor adunări sunt simpli oameni din Direcția Județeană Timiș a Arhivelor Naționale de semănat și recoltat trebuie ocolită, la sfârșitul secolului slujește în biserica românilor ortodocși din Cenad până
comună, care nu le poate da nici un fel de educație de (D.J.T.A.N.), Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Timiș-To- al XIX-lea proprietarul de atunci al pământului a decis să o în 1920, când, probabil, pleacă în România și părăsește
care să se poată folosi în gospodăria lor.“ rontal, inv. nr. 619, dosarele nr. 65/1941-1945, 373/1940- dezgroape și să o mute într-un loc ferit. Însă oficialitățile l-au parohia, aceasta rămânând vacantă. Un nou preot Luțai
4
Referindu-se la ordinul nr. 142/942, I. Popescu, 1944. obligat să o planteze la loc, deoarece crucea este punct de vine în sat în 1937 .
șeful Secției de Jandarmi Vinga va scrie pe 24 aprilie D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti- reper pe hărți militare și de orientare strategică. După o legendă locală, țăranii care executau lucrările
12
1942: „În ce privește îndemnul la imoralități, se simte miș-Torontal, inv. nr. 620, dosarul nr. 59/1941-1945 și Câteva rânduri despre crucea de la Cenadul Unguresc de cultivare a pământului, la arat sau grăpat foloseau ca
peste tot. La toate adunările lor ținute de organizațiile apăruseră încă în volumul al II-lea al monografiei comitatului greutate o așa numită „kőkecske” – „capră de piatră” care,
feminine, se propăvăduiește concubinajul, contact sexu- 173/1941-1945. Cenad publicată de Borovsyki Samu în 1897: „Pe pământurile din timpuri imemoriale, se afla la baza crucii monolitice.
al cu oricine, trecând peste orice considerent de pudoa- D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti- de la marginea localității (odinioară proprietatea lui Togyer La un moment dat, spune legenda, această „capră de
re și omenie numai să primeze procentul natalității.“ miș-Torontal, inv. nr. 620, dosarul nr. 59/1941-1945. Luțai) se găsește o impresionantă cruce de piatră, al cărui piatră” s-a spart și din ea s-au rostogolit foarte mulți bani
exterior trădează o vechime apreciabilă fiindcă e acoperită în de aur. Din banii aceștia, mai spun localnicii, preotul Luțai
9 Ibidem, f. 90. 13 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Timiș-Toron- totalitate cu mușchi. Inscripția de pe cruce a fost spălată de și-a putut cumpăra și mai mult pământ. Acest preot Luțai
10 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Timiș-Toron- tal, inv. nr. 620, dosarul nr. 173/1941-1945, f. 56. apa din ploi și ninsori; oamenii din popor cred că sub această a fost un model identitar pentru românii din Cenad, făcând
tal, inv. nr. 619, dosarul nr. 59/1941-1945, f. 130. 14 Ibidem, f. 70. cruce este îngropat Ladislav Cumanul (!) .” 1897. 611
2
11 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Timiș-Toron- 15 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Timiș-Toron- 3 https://hu.wikipedia.org/wiki/IV._L%C3%A1szl%C3%B3_
tal, inv. nr. 619, dosarul nr. 65/1941-1945, f. 89 tal, inv. nr. 619, dosarul nr. 373/1940-1944, f. 151. 1 Trogmayer Ottó, A magyarcsanádi kőkereszt in A magyar_kir%C3%A1ly
12 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Timiș-Toron- 16 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Timiș-Toron- Móra Ferenc Múzeum Évkönyve 1980—81/1, 91-95. 4 Teodor Misaroş, Din istoria comunităţilor bisericeşti ortodoxe
tal, inv. nr. 619, dosarul nr. 373/1940-1944, f. 118. tal, inv. nr. 629, dosarul nr. 59/1941-1945, f. 360. 2 Borovszky S, Csanád vármegye története 1715-ig. II. Bp, române din Ungaria, ediţia a II-a, revizuită, Giula, 2002.

Pag. 20 Pag. 21