Page 27 - Morisena 1 (5) / 2017

MORISENA, anul II, nr. 1 (5)/2017 Revistă trimestrială de istorie

belică, românii aveau o majoritate numerică relativă şi viaţa românească a început să pulseze în această localitate constituirea comitetului național local și a gărzii românești. Coman Mihăilescu din comuna Vaideeni – Vâlcea. După
stăpâneau teritoriul doar din punct de vedere politic, căci a judeţului Timiş-Torontal. Despre doi dintre aceşti inte- Continuă studiile de medicină la Cluj, după care primeşte o terminarea şcolii primare în localitatea natală, Ştefan
viaţa economică era dominată de celelalte naţionalităţi lectuali, se cuvine să facem câteva precizări suplimentare. bursă la Roma, unde obține doctoratul în medicină în anul Mihăilescu a urmat studiile gimnaziale în Caracal şi
7
conlocuitoare. Menţinerea românilor într-o poziţie de in- În comuna Periam, până în anii de după Al Doilea 1921 . În timp ce se afla în „Cetatea eternă”, împreună cu Râmnicu-Vâlcea, apoi a absolvit şcoala normală din Buzău.
ferioritate economică, cu ocupaţii predominant agricole, Război Mondial majoritatea populaţiei o formau şvabii, Aurel Contrea înaintează un apel către comitetul societăţii A participat, ca ofiţer, la războiul pentru întregirea naţională,
caracteristică perioadei dualismului austro-ungar, s-a per- etnie de origine germană. Următoarele statistici ilustrează „Dacia Traiană”, pentru înfiinţarea unei catedre de limba şi fiind demobilizat în 1918, an în care ocupă postul de învă-
8
petuat şi după ce Banatul a intrat în componenţa statului această realitate: literatura română la Universitatea din Roma . În anul 1931 ţător la Vaideeni – Vâlcea. În anul 1924 se transferă la Pe-
9
român. Foarte atente să nu încalce tratatele internaţionale şi-a desăvârşit studiile cu o licenţă în drept la Bucureşti . riam, unde devine pionierul ridicării materiale şi culturale
semnate după Primul Război Mondial, autorităţile române Activitatea profesională a îmbinat-o armonios cu cea soci- a românilor. Datorită meritelor sale ca ostaş şi ca promotor
au acordat un sprijin destul de discret conaţionalilor aflaţi al-culturală şi politică. A fost membru al societăţii „Tineri- cultural, este decorat cu „Medalia comemorativă de război
în teritoriile cu populaţie multietnică. Un serios disconfort mea din Nordul Banatului” şi s-a angajat politic, devenind 1916-1918”, decoraţia rusească „Sfântul Stanislav” şi „Me-
au resimţit mai ales românii din localităţile în care majo- Anul Români Germani Maghiari Sârbi Slovaci Croaţi Evrei Ţigani Alţii membru al Partidului Naţional Liberal. A militat pentru in- ritul cultural pentru şcoală”. Ştefan Mihăilescu a îndeplinit
ritatea populaţiei era reprezentată de alte etnii. Aici lup- tegrarea Banatului la România şi pentru drepturile politice funcţia de director al şcolii româneşti din Periam, precum
ta pentru limbă şi cultură românească, pentru înfiinţarea şi culturale ale românilor din Banatul sârbesc şi din Valea şi pe aceea de revizor şcolar (inspector al şcolilor primare).
10
unor instituţii naţionale, precum şcoala sau biserica, nu a 157 4720 208 67 32 --- --- --- 70 Timocului . În plan politic, a îndeplinit funcţia de preşe- După dobândirea unui statut social onorabil, aflat la vârsta
11
fost deloc uşoară, chiar dacă aceste teritorii se aflau între 1880 3 dinte al Partidului Naţional Liberal din plasa Periam . În deplinei maturităţi, Ştefan Mihăilescu se căsătoreşte cu Eli-
graniţele statului român. Conflictele politice între princi- guvernarea P.N.L., dintre anii 1933-1937, a îndeplinit func- sabeta Medveşan, la 21 ianuarie 1934. Cununia religioasă a
12
palele partide susţinute de electoratul timişean în perioada ţiile de consilier judeţean şi de primar al comunei Periam . avut loc în biserica ortodoxă, la a cărei înfiinţare contribuise
interbelică, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional În anii interbelici, în locuinţa dr. Gheorghe Laţia a şi el, iar sărbătorirea importantului eveniment din viaţa das-
13
Ţărănesc , au consumat energiile liderilor locali, în detri- 287 4309 488 98 51 4 --- --- 111 funcţionat un cabinet medical privat . În rubrica de pu- călului român s-a desfăşurat în sala mare a hotelului „Da-
3
mentul întăririi elementului românesc la graniţa de vest a 1910 4 blicitate din ziarul „Santinela”, se menţionau serviciile de cia”, situat în centrul localităţii. Cu această ocazie, Ştefan
ţării. În bazinele electorale ale acestor partide se aflau şi care beneficiau pacienţii acestui cabinet: tratament pentru Mihăilescu primeşte telegrame de felicitare de la ministrul
14
reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, fapt care a deter- 8-9 boli interne nervoase şi intervenţii chirurgicale . Într-o învăţământului, dr. Constantin Angelescu, şi de la prefectul
18
minat destule concesii faţă de naţionalităţile conlocuitoare, 454 4047 394 65 6 18 7 --- 25 138 6 8 adunare a fruntaşilor din plasa Periam, care a avut loc la de Timiş-Torontal, dr. Dimitrie Nistor . Dascălul care a pus
ajungându-se nu de puţine ori la situaţii de discriminare sediul Preturii în data de 20 februarie 1934, Gheorghe Laţia bazele şcolii primare româneşti din Periam a rămas în loca-
15
pozitivă a acestora. Această stare de lucruri a fost între- 1930 5 a luat iniţiativa construirii unui spital în comuna Periam . litate până spre sfârşitul deceniului cinci, al secolului trecut.
Propunerea lui s-a materializat, dar clădirea construită în
ţinută şi de atitudinea duplicitară a unor reprezentanţi ai zona dinspre Sânpetru-Mare a localităţii nu a servit nicio- Plecarea învățătorului din Periam, în perioada de început a
autorităţilor locale, care deşi mandatau statul român în dată scopului iniţial, ci ca dispensar. În perioada regimului regimului comunist, s-a realizat în împrejurări neelucidate
teritoriu, erau mai mult interesaţi de bunăstarea materială 495 4093 381 --- --- --- --- --- 125 comunist, ca medic de circumscripţie, a tratat cu profesio- încă, iar informațiile ulterioare despre el lipsesc.
personală, decât de destinul naţiunii din care făceau parte. nalism şi devotament atât muncitorii de la Fabrica de pălării Medicul Gh. Laţia şi învăţătorul Ştefan Mihăilescu,
Pe de altă parte, putem afirma că naţionalităţile din Banat 1934 9 din Periam, cât şi de la alte întreprinderi locale . au contribuit, alături de intelectualii români din Periam,
16
au avut o tradiţie a respectului reciproc şi a schimbului Gheorghe Laţia a fost căsătorit cu Daniţa (născută menţionaţi anterior, la fundarea unor instituţii naţionale în
de valori pragmatic, dar totodată şi-au definit cu precizie Cirici), sora avocatului dr. Mihailo Cirici din Variaş. Au această localitate văduvită de viaţă românească, în perioada
teritoriul, erau reticente şi chiar ostile la încălcări ale aces- Dacă în anul 1880 existau în Periam 157 de români, avut împreună un fiu, Horaţiu-Pompiliu-Ovidiu-Decebal, de dinainte de Marea Unire. Astfel, la 9 noiembrie 1924,
tuia de către alte elemente etnice, repudiind interferenţele după 1918 numărul acestora creşte, ajungând la 495 în născut la 24.09.1924 în Periam, dublu licenţiat: inginer o adunare ţinută în sala Primăriei, prezidată de protopopul
cu alte neamuri şi practicând un soi de autarhie etnică. Iar anul 1934. Românii au rămas, totuşi, o populaţie mino- agronom şi jurist şi care a funcţionat ca notar public o lun- dr. Ştefan Cioroianu, hotărăşte înfiinţarea parohiei ortodo-
excepţiile care au existat, desigur, nu au făcut decât să întă- ritară în această localitate, în perioada interbelică. Primul gă perioadă de timp . xe române la Periam. Până atunci, românii din această co-
17
rească această regulă. Integrarea Banatului în statul român recensământ oficial făcut după integrarea Banatului la Ro- Gheorghe Laţia s-a stins din viață în anul 1974, la mună fuseseră afiliaţi la parohia ortodoxă sârbă din Sânpe-
şi administraţia românească centralizată au trezit temeri în mânia, în anul 1930, îi include pe evrei şi pe ţigani. La re- Periam, lăsând în urmă o rodnică şi complexă activitate: tru-Mare. Se formează un comitet parohial prezidat de dr.
rândul naţionalităţilor conlocuitoare, legate de pătrunderea censămintele din perioada austro-ungară evreii se declarau profesională, social-culturală, politică, precum şi întocmiri Gheorghe Laţia şi având ca membri pe primpretorul Liviu
elementului românesc în rândurile acesteia şi de distruge- maghiari, iar ţiganii erau probabil trecuţi şi ei maghiari sau pentru realizarea cărora a pus mult suflet şi energie: biserica Luţai, notarul Isac Isacu, agronomul Constantin Belinţeanu,
rea echilibrului etnic existent. la categoria alte naţionalităţi. ortodoxă şi şcoala primară românească. profesorul Savu Oarşa, învăţătorul Ştefan Mihăilescu, pre-
Cei mai mulţi dintre românii care locuiau în Pe- Ştefan Mihăilescu s-a născut la 20 noiembrie 1894 torul Ioan Pop, agricultorii: Lazăr Mioc, Ioan Rusin şi Todor
Gheorghe Laţia s-a născut la 1 decembrie 1895 în
riamul acelor vremuri aveau o situaţie materială precară, localitatea Pesac. A urmat şcoala primară în satul natal, în comuna Băbiciu din judeţul Romanaţi, ca fiu al preotului Maxa. La adunarea de fundare a acestei importante instituţii
nu dispuneau de gospodării proprii şi nu erau proprietari apoi liceul la Braşov . Începe studiul medicinii la Bu- naţionale româneşti, Primăria s-a obligat să aloce pământul
5
de pământ, fiind angajaţi ca servitori, vieri sau zilieri la dapesta, dar în anul 1918, în împrejurările generate de 7 Gh. I. Demian, op. cit., p. 56. necesar atât pentru biserică, cât şi pentru şcoala românească.
4
proprietarii şvabi. sfârșitul Primului Război Mondial și destrămarea Imperiu- 8 Aurel Contrea. Pagini bănăţene interbelice… Până la edificarea unui lăcaş de cult, preotul Grigore Verme-
După introducerea administraţiei româneşti, s-au 9 Gh. I. Demian, op. cit., p. 56. şan a oficiat slujbele religioase în localul şcolii.
aşezat în comună o serie de intelectuali români între care lui Austro-Ungar, Gheorghe Laţia părăsește capitala ma- 10 Aurel Contrea. Pagini bănăţene interbelice… Despre evoluția învățământului în limba română, în
ghiară. Alături de doi colegi din Comloş: Aurel Contrea,
se numără: dr. Gheorghe Laţia, preotul Grigore Vermeşan, student la filosofie şi Gheorghe Andraş, student la istorie 11 Santinela, Periam, III, 1933, nr. 2, din 5 martie. localitate, avem următoarele date. Din anul 1912 funcţiona
prim-pretorul dr. Liviu Luţai, notarul comunal Isac Isacu, (viitor primar al Timişoarei), trece înot râul Tisa, pentru 12 Gh. I. Demian, op. cit., p. 56. în Periam o şcoală superioară civică de băieţi (în actuala
învăţătorul Ştefan Mihăilescu, profesorul suplinitor de la a reveni în Banat , unde participă, în satul natal, Pesac, la 13 Elisabeth Krohn, ERINNERUNGEN an Perjamosch (manus- clădire a Liceului Teoretic), cu limba de predare maghiară.
ris), p. 203.
6
gimnaziu, Savu Oarşea. Ei au pus bazele primelor instituţii 14 Santinela, Periam, III, 1933, nr. 2, din 5 martie. Din anul 1919, această instituţie s-a transformat în şcoală cu
limba de predare germană. Preluarea formală a clădirii aces-
româneşti de educaţie şi cultură, prin intermediul cărora 5 Gh. I. Demian, op. cit., p. 56. 15 Santinela, Periam, VIII, 1934, nr. 15-16, din 1 martie. tei şcoli de către statul român a avut loc la data de 14 ianu-
3 I. Munteanu, R. Munteanu, Timiş-Monografie, Editura Mari- 6 Aurel Contrea. Pagini bănăţene interbelice, ediţie îngrijită de 16 Ibidem.
neasa, Timişoara, 1998, p. 67. Florin Contrea: http://bibliotecagratuitaonline.com/about/au- 17 Liubomir Stepanov, O personalitate marcantă a Variaşului: 18 Santinela, Periam, VIII, 1934, nr. 13-14, din 24 ianuarie şi 4
4 Îngrijitori, păzitori de vie. rel-contrea-„pagini-banatene“-interbelice/ avocatul dr. Mihailo Cirici (1899-1971) - manuscris. februarie.

Pag. 24 Pag. 25