Page 30 - Morisena 1 (5) / 2017

MORISENA, anul II, nr. 1 (5)/2017 Revistă trimestrială de istorie

ce accente de descentralizare, oferea o mai mare putere de a transforma şcoala românească în şcoală maghiară. În noiembrie 1929 Mihăilescu este judecat de locale . În 1933 românii aveau în Periam 270 de gospodă-
44
autorităţilor locale, facilitându-le astfel misiunea acelora Şcoala împreună cu biserica românească de acolo au comisia de disciplină şi achitat, însă reintegrarea sa pe rii, iar numărul elevilor şcolii primare româneşti ajungea la
care doreau desfiinţarea şcolii româneşti din Periam. fost înfiinţate în 1924, cu mari sacrificii de trei tineri post întârzie. Între timp, un ordin ministerial, 655/930 125 de băieţi şi fete . Din anul 1925-1926, se adăugase şi
45
Sub presiunea partidului maghiar, comitetul şcolar care porniseră cu entuziasm să facă operă românească spre din 23 ianuarie, îi cerea să se transfere în altă localitate, clasa a V-a la această şcoală, iar din anul 1931-1932 se înfi-
este atacat şi reclamat pentru diferite fapte. Având pro- graniţă: învăţătorul Ştefan Mihăilescu, preotul Gr. Verme- dar învăţătorul român refuză. În curând soseşte ordinul inţase şi clasa a VII-a . Vechiul comitet şcolar a fost repus
46
babil informaţii unilaterale şi influenţat de interese poli- şanu şi dr. Gh. Laţia. Şcoala funcţiona admirabil. 62 de de reintegrare a dascălului din Periam, dar se pare că, în funcţie, acţionând pentru sprijinirea materială şi morală
tice, ministrul Banatului, Sever Bocu, intervine pe lângă elevi români o frecventau zi de zi. Alături de biserică, şcoa- prin intervenţia partidului maghiar pe lângă Sever Bocu, a şcolii. Mai târziu, datorită creşterii numărului de elevi, se
„Casa Şcoalelor”, care dă ordin de dizolvare a acestui la însemna un nucleu de viaţă românească, cu manifestări Mihăilescu este suspendat din nou. Aflând de acest fapt, aprobă al doilea post de învăţător la şcoala românească .
47
comitet şi de alegere a altuia. Noul organ de conduce- culturale, ce nu plăceau maghiarilor, deşi populaţia con- Ministerul instrucţiunii dispune, prin ordinul nr. 16762 Până la urmă raţiunea a învins patimile, iar viaţa ro-
re al şcolii va fi compus din primpretorul Sever Mladin, locuitoare cu românii sunt şvabii iar nicidecum maghiarii. din 1930, încă o dată reintegrarea învăţătorului român, mânească şi-a făcut loc în Periam, alături de viaţa celorlalte
preotul catolic Lichtenberg, conducătorul partidului ma- Puţinii maghiari de acolo nu vedeau cu ochi buni o şcoală începând cu data de 17 aprilie 1930 şi achitarea tuturor naţionalităţi conlocuitoare. Generaţiile de azi, care au găsit
ghiar din Periam, Ladislau Harner, în majoritate din un- românească în Periam. Şi şi-au pus în gând s-o nimiceas- drepturilor salariale din perioada suspendării. o altă realitate politică, etnică şi culturală în Banat, trebuie
guri, care nu aveau copii la şcoala românească. Chiar şi că. Campanii peste campanii, sprijinite şi de unele autori- În ziua când Ştefan Mihăilescu trebuia să-şi ia postul să ştie că până la mijlocul secolului al XX-lea, acest spaţiu
copiii primpretorului urmau cursurile şcolii confesionale tăţi, s-au dezlănţuit sistematic împotriva şcoalei româneşti. în primire, în data de 17 mai 1930, reprezentanţi ai partidului a fost o „Europă în miniatură”, în care mai multe naţiona-
germane. Prin urmare, acest comitet şcolar nu reprezen- Fruntaşii maghiari din Timişoara au prezentat nişte statistici maghiar din Periam, în frunte cu primpretorul Mladin, cer lităţi şi-au găsit un rost şi aveau sentimentul că sunt acasă.
ta o soluţie viabilă pentru rezolvarea problemelor şcolii false, doar vor putea dovedi că în Periam există populaţie audienţă la Sever Bocu, care a doua zi îl trimite din partea Nu sunt adeptul idealizării relaţiilor interetnice de pe aceste
româneşti. Mai mult, acest comitet reuşeşte să obţină de maghiară numeroasă şi să transforme şcoala românească în Directoratului, în anchetă, pe inspectorul Cioată. meleaguri, dar pot să afirm că în pofida unor tensiuni ine-
la ministrul Sever Bocu suspendarea învăţătorului Mihă- maghiară. De câte ori dosarul acestei chestiuni a fost trimis Cu ocazia inspecţiei, primpretorul organizează o adu- rente, legate de locuirea în acelaşi spaţiu, naţionalităţile de
ilescu, trimiterea lui la comisia de disciplină, cerându-se de organele şcolare, învăţătorul Ştefan Mihăilescu a trebuit nare la care participă şi un grup de lucrători unguri de la aici au învăţat arta convieţuirii şi a concreşterii, cea care le-a
şi transferarea lui din comună . să-şi dea avizul. Dar învăţătorul, cum era şi firesc, a opinat fabricile din Periam. Aceştia protestează împotriva repune- permis păstrarea conştiinţei de sine, a identităţii şi totodată
39
În legătură cu modul în care a decurs alegerea că Periam fiind un sat cu populaţie românească şi şvăbească rii pe post a lui Mihăilescu şi recurg chiar la acte de vio- neignorarea şi respectarea alterităţii.
noului comitet şcolar, ziarul „Renaşterea” din Timişoara, în majoritate, nu-şi are locul o şcoală maghiară acolo. Atât lenţă împotriva învăţătorului. Inspectorul Cioată le solicită
în numărul său din 3 noiembrie 1929, scria următoarele, a trebuit. Învăţătorul şcoalei a fost înlăturat, iar comitetul să facă reclamaţii în scris, la adresa dascălului, dar aceştia (Footnotes)
sub titlul: „Grave nemulţumiri la Periam”: „Zilele tre- şcolar în frunte cu medicul român Gh. Laţia şi preotul Ver- susţin că doresc doar plecarea lui Mihăilescu din localitate, 1 T. Topliceanu, Românii şi minoritarii din judeţul
cute s-a ţinut în comuna Periam, constituirea comitetu- meşanu, dizolvat. În locul lor a fost ales un comitet maghiar, deoarece este împotriva şcolii maghiare. În caz contrar, ei Timiş-Torontal, în „Revista Institutului Social Banat-Cri-
lui şcolar al şcoalei primare de stat. Ne parvine ştirea format din pretorul Sever Mladin şi dr. Hernet, care au cerut ameninţă că nu-şi vor mai lăsa copiii la şcoala românească. şana”, Timişoara, II, 1934, nr. 10-12, din iulie-decembrie,
că adunarea generală a decurs cu călcarea în picioare în adunarea generală de la 20 octombrie a.c., transformarea Raportându-i-se despre desfăşurarea anchetei la Pe- p. 80-83; Gh. I. Demian, Problema românească în Banat,
a tuturor dispoziţiunilor legii şi regulamentului asupra şcoalei româneşti în şcoală maghiară. Aşa a fost răsplătită riam, Sever Bocu ia hotărârea să-l suspende din nou pe în- Editura Ziarului Santinela, Timişoara, 1936, p.43; 51.
comitetelor şcolare. În schimb autorităţile au adus jan- râvna celor trei români intelectuali din satul de graniţă. Care văţător, începând cu data de 27 mai 1930. În aceste condiţii, 2 C. Stoicănescu, Un aspect al vieţii naţionale şi eco-
darmi şi voinici cu boţi, care să înlocuiască legea. Toate sunt autorităţile şcolare care au îngăduit asemenea proce- Ştefan Mihăilescu solicită telegrafic audienţă la Sever Bocu, nomice la frontiera de vest, în „Revista Institutului Social
dezbaterile au decurs în limba maghiară, deşi erau pre- deu? Ştie ministerul instrucţiei despre cazul acesta? Poate pentru a-i explica personal cauzele situaţiei conflictuale din Banat-Crişana”, Timişoara, IV, 1936, nr.15, din aprilie-iu-
zenţi atât şefii autorităţilor locale, precum şi o mulţime îngădui nimicirea unei şcoale româneşti pe simple compro- Periam. Audienţa i se aprobă, dar în acelaşi timp apar zvo- nie, p. 23.
de locuitori români. Suntem informaţi, că alegătorii ro- misuri electorale, ce s-ar fi făcut între fruntaşii maghiari din nuri, întreţinute, se pare, şi de presa locală („Banater Deut- 3 I. Munteanu, Banatul istoric, 1867-1918, vol.
mâni, în frunte cu dr. G. Laţia, au făcut apel împotri- Timişoara şi politicienii lipsiţi de simţul răspunderii şi al da- sche Zeitung”), că învăţătorul ar încerca să-l asasineze pe I, Aşezările. Populaţia, Editura Excelsior Art, Timişoara,
va acestei constituiri ruşinoase. Cerem d-lui prefect dr. toriei faţă de românii de pe graniţă? Credem că domnul mi- directorul ministerial. După ce a trecut printr-o percheziţie 2006, p. 383.
Cigăreanu, preşedintele comitetului şcolar judeţean, să nistru Costăchescu are datoria să rezolve chestiunea aceasta, corporală, învăţătorul Mihăilescu a fost primit de Sever 4 Ibidem.
respecte legalitatea şi să nimicească alegerea, care este aşa cum cer interesele şcoalei româneşti.” Bocu, care i-a ascultat explicaţiile, dar pentru a se convin- 5 Karl F. Waldner, Perjamosch, Die Geschichte einer
41
o pată pe suveranitatea neamului nostru.” 40 Nu putem înţelege patosul naţionalist al limbajului ge de situaţia reală din Periam, îl mai trimite încă o dată donauschwäbischen Dorfgemeinschaft, Homburg-Schwar-
În înlocuirea comitetului şcolar din Periam, se ziarelor acelei epoci, dacă nu ne transpunem în acea pe- pe inspectorul Cioată în anchetă. Raportul inspectorului, zenbach, 1977, p. 90.
întrezăreşte disputa politică între ţărănişti şi liberali. După rioadă istorică. Ea urma după mai mulţi ani de guvernare realizat după cercetarea la faţa locului, prezintă activitatea 6 În recensământ sunt trecuţi sârbi-croaţi-sloveni.
ce au ajuns la putere, ţărăniştii au vrut, probabil, să facă maghiară a Banatului, iar politica de deznaţionalizare dusă educativă, socială şi culturală a învăţătorului din Periam, 7 În recensământ sunt trecuţi cehi-slovaci.
unele schimbări care să satisfacă clientela lor politică şi de guvernele de la Budapesta era încă vie în conştiinţa româ- pusă în slujba comunităţii româneşti şi, de asemenea, sur- 8 Între care 4 ruşi, un polonez şi o persoană de altă
între acestea a intrat şi înlocuirea comitetului şcolar din nilor din Banat şi Transilvania. Maghiarii încercaseră să re- prinde temerile curentului „maghiarofil” din localitate, faţă naţionalitate.
Periam. Problema era însă mult mai gravă în acest caz, zolve problema deficitului demografic pe care îl aveau, prin de expansiunea vieţii româneşti în acest colţ de ţară. De data 9 I. Negru, Pierdem şi pământul, în „Revista Insti-
deoarece se punea şi problema înlocuirii şcolii româneşti maghiarizarea etniilor de pe cuprinsul Ungariei. Desigur, aceasta, Sever Bocu pune în prim-plan interesul naţional, tutului Social Banat-Crişana”, Timişoara, IV, 1936, nr. 16,
cu o şcoală maghiară. Chestiunea a făcut obiectul unor pe teritoriul statului român era firesc să existe învăţământ înaintea celui de partid şi dispune reintegrarea lui Ştefan din octombrie-decembrie, p. 36.
42
articole care au apărut şi în presa centrală din Bucureşti. în limba română, chiar acolo unde românii erau minoritari. Mihăilescu pe post .
Ziarul „Universul”, în numărul său din 28 octombrie Dar argumentul demografic, al numărului de români din Pe- În perioada 1933-1937 a revenit la conducerea ţării tei şcoli. S-a aşteptat, probabil, revenirea la putere a liberalilor şi
1929, sub titlul „O şcoală românească transformată în riam, susţinut în articolul de presă din ziarul „Universul”, un guvern liberal, care le-a redat medicului Gheorghe Laţia a profesorului Angelescu în fruntea ministerului, pentru a se face
şcoală maghiară” scria: „Ar părea de necrezut aşa ceva. nu este atât de consistent, din moment ce privind recensă- şi învăţătorului Mihăilescu speranţa că activitatea lor nu va inaugurarea festivă a clădirii şcolare.
Totuşi faptele ne-o dovedesc cu prisosinţă. Istoria şcoalei mântul populaţiei din 1930, dacă a fost corect efectuat, ne mai fi obstrucţionată şi că se vor bucura de mai mult spri- 44 Anni Engelmann, Schulmeister Johann Konrad Staub und se-
româneşti din Periam, o comună în centrul minoritar spre arată că românii erau doar cu 60 mai mulţi ca maghiarii. În jin în proiectele de viitor. În anul 1933 şcoala primară din ine Nachfolger, în „Unser Heimatbuch”, Ingelheim, 1998, p. 93.
Periam (a cărei construcţie fusese finalizată încă din 1928), 45 Gh. I. Demian, op.cit, p. 70; În lucrarea aflată în manuscris:
graniţa bănăţeană, e un capitol de luptă şi rezistenţă a epocă se practica mai degrabă un nihilism etnic, cu rădăcini este inaugurată festiv în prezenţa ministrului învăţământu- Sigrid Ana-Kuhn, O scurtă istorie a învăţământului din comuna
românilor de acolo împotriva asalturilor minoritarilor de dinainte de 1918. lui, dr. Constantin Angelescu , a altor oficialităţi judeţene şi Periam (2012), se afirmă că în perioada 1926-1943 numărul ele-
43
39 Gh. I. Demian, op. cit, p. 65-66. vilor români a variat între 43 şi 98 de elevi.
40 Renaşterea, Timişoara, 1929, 3 noiembrie, apud Gh. I. Demi- 41 Universul, Bucureşti, XXXXVI, 1929, nr. 250, din 28 oc- 42 Gh. I. Demian, op. cit, p. 67-70. 46 Sigrid Ana-Kuhn, op. cit.
an, op. cit., p. 65-66. tombrie. 43 De numele lui Constantin Angelescu se leagă înfiinţarea aces- 47 Gh. I. Demian, op. cit, p. 70.

Pag. 28 Pag. 29