Page 35 - Morisena 1 (5) / 2017

MORISENA, anul II, nr. 1 (5)/2017 Revistă trimestrială de istorie

a fost făcută treptat, prin ridicarea unor fortificaţii 1166 şi 1141-1155, însă urme şi mărturii ale prezenţei Iobagii şi cnezii cetăţilor. Potrivit lui Engel Pál, baronii şi magnaţii, „literaţi” sau nobilimea de robă,
şi aşezări pe teritoriile ocupate. Considerăm că cele bizantine nu au fost atestate pe teritoriul Banatului . cetatea cu toate anexele şi pertinenţele sale era deservită nobilii orăşeni”, după care îi menţionează pe nobilii
33
două fortificaţii au făcut parte din sistemul de cetăţi, în Mai mult, turnul-locuinţă de la Ilidia-Obliţa a fost datat de o ierarhie socială la baza căreia se aflau iobagii condiţionari, unde se regăsesc: cnezii, voievozii şi boierii
45
perioada secolelor XII-XIII, având rolul de a administra pe baza unui inventar ce cuprindea un pinten cu spin, cetăţilor şi castrensii. Primii sunt consideraţi o elită făgărăşeni . Desigur, atenţia ne este atrasă de ultima
teritoriile din împrejurimi. Însă, în prima parte a veacul o monedă de la regele Ştefan al III-lea (1162-1172) şi privilegiată, a cărui rol principal era de natură militară, categorie, din care îi excludem pe boierii din Făgăraş,
al XIII-lea, întreaga provincie era ocupată şi cele două un denar de Salzburg, de la mijlocul secolului al XII- dar libertatea lor era una relativă, deoarece se consideră care nu prezintă interes pentru studiul de faţă. Aşadar,
36
centre şi-au pierdut importanţa strategică, prin urmare, lea . Astfel, prezenţa autorităţii bizantine în acest spaţiu că erau obligaţi să slujească în permanenţă cetatea . Spre autorul consideră că voievozii şi cnezii reprezentau
34
în contextul în care n-au fost distruse de invazia rămâne doar o presupunere în contextul în care toate deosebire de aceştia, castrensi erau locuitori liberi, de pe acea nobilime condiţionară de care vorbeşte şi Adrian
27
mongolă, ele au intrat în cadrul domeniilor nobiliare . mărturiile sugerează continuitatea stăpânirii maghiare. teritoriul cetăţii, fără atribuţii militare, care se ocupau cu Andrei Rusu, şi care s-a aflat sub autoritatea cetăţilor.
Fortificaţiile care le-au luat locul sunt identificate în De aceea considerăm că cetatea de la Ilidia a făcut parte agricultura, dar care erau obligaţi să întreprindă diferite De asemenea, afirmă că voievozii şi cnezii cu statut
zona colinară, la Buza Turcului şi undeva la poalele din sistemul de cetăţi arpadian, iar funcţionalitatea sa a slujbe şi să-i întreţină pe iobagi şi pe superiori lor. Despre nobiliar descindeau din categoria oamenilor cetăţii, din
46
Semenicului, în apropiere de Reşiţa . Desigur, în fost asigurată de populaţia autohtonă. ei se mai afirmă că deţineau proprietăţi pe care puteau perioada arpadiană . Evident, silogismul pe care autorul
28
discuţie sunt cetatea Cuieşti şi cetatea Bârzavei, care să le lase moştenire sau că „posedau în obşte pământul nu l-a mai amintit, susţine includerea românilor în cadrul
37
în perioada secolelor XIV-XV s-au remarcat ca centre 5.3.b. Dezagregarea sistemului de cetăţi satului” . Istoricul maghiar consideră că ambele stări sistemului de cetăţi.
ale districtelor omonime. Acestea constituie mărturii ale arpadian descind din două categorii sociale ce au vieţuit, în veacul Maria Holban a redat în detaliu categoriile
38
avansării maghiarilor până în depresiunea Reşiţei, fapt Includerea populaţiei româneşti în cadrul al XI-lea: viteji „liberi” şi oamenii de rând, liberi . cnezimii iobage, aducând în discuţie documente
ce a însemnat finalizarea cuceririi teritoriilor montane. sistemului de cetăţi, construit de regalitatea arpadiană, Zsoldos Attila nuanţează condiţia socială a din secolul al XIV-lea , însă a ignorat procesul
47
Stabilirea momentului în care teritoriile aflate la poalele nu reprezintă un subiect nou pentru literatura de iobagilor cetăţii, precizând că statutul lor privilegiat de includere a românilor în sistemul de fortificaţii
Semenicului au intrat în componenţa regatului Sfântului specialitate. În perioada interbelică, cercetătorul Dinu era valid doar între hotarele cetăţii, fiind astfel arpadian. Atitudinea dânsei faţă de acest subiect nu
Ştefan este dificil de realizat, în lipsa unor informaţii Arion acorda un întreg capitol din lucrarea sa cnezilor inferior celui al servienţilor regali sau al nobilimii reprezintă o excepţie, fiind o deprindere obişnuită
39
documentare şi arheologice concrete. Dacă, în cazul de cetăţi care, în opinia sa, constituiau o stare socială provinciale . De asemenea, acest istoric afirmă că, în rândul istoricilor români. Abia recent, problema a
cetăţii Bârzava avem informaţii doar din deceniul opt distinctă în Ungaria . Opiniile sale sunt destul de în perioada arpadiană, termenul iobagio desemna, în fost dezbătută de Adrian Rusu, care, referindu-se la
35
al secolului al XIII-lea, despre cetatea Cuieşti se afirmă pertinente, dar calitatea studiului său este afectată de unele cazuri, persoanele care deţineau anumite slujbe Transilvania, susţine că integrarea românilor în acest
48
că prezintă toate caracteristicile fortificaţiilor de zid, din confuzia dintre iobagii cetăţilor, pertinenţele cetăţilor sau care se numărau în ierarhia militară a cetăţii. organism a debutat în secolul al XI-lea . Astfel, cetăţile
secolele XIII-XIV . arpadiene şi cnezi înnobilaţi, nobilii români şi districtele Această dovadă l-a determinat să afirme că aceştia erau au fost ridicate pentru a-i supraveghea pe români şi
29
c) Depresiunea Oraviţei. Fără îndoială şi acest româneşti. Autorul nu face nicio distincţie între cnezii străbunii iobagilor cetăţii, al căror statut era definit de pentru a beneficia de potenţialul lor material şi social,
teritoriu făcea parte, în jurul anului 1000, din ducatul cetăţilor, în calitate de iobagi ai cetăţii şi cnezii nobili din dreptul asupra proprietăţii, în calitate de moştenitori ai iar analog s-au desfăşurat colonizările rurale, stimulate
40
lui Achtum, ca mai apoi să intre în stăpânirea coroanei secolele XIV-XV. De asemenea, districtele româneşti, soldaţilor cu funcţii militare din cetăţi . tocmai de aceste centre politice, în apropierea cărora au
maghiare. Cea mai importantă aşezare a acestei din aceste veacuri reprezentau dependinţele şi domeniile Adrian Andrei Rusu susţine şi el existenţa unei apărut aşezările. Acestea, în majoritatea cazurilor, s-au
depresiuni a fost identificată la Ilidia, unde în zona fortificaţiilor şi invers. De fapt, Dinu Arion nu sesizează stări intermediare între servi şi liberi, pe care o identifică născut din „colonia şantierului de lucru .
49
dealului Obliţa au fost excavate ruinele unei cetăţi, metamorfozele instituţionale şi sociale, de la cumpăna cu condiţionarii regelui şi o denumeşte pătura „iobagilor Luând ca reper acest punct de vedere nu este greu
41
mai exact ale unui turn-locuinţă, din a doua jumătate a secolelor XIII-XIV, din interiorul bazinului Carpatic. de castre” . Potrivit opiniei sale, această categorie să ne imaginăm recrutarea românilor din zonele colinare
socială era foarte asemănătoare cnezilor de pe teritoriul
secolului al XII-lea . Despre fortificaţie s-a afirmat că Opinia sa nu este singulară, ci se regăseşte la mulţi cetăţilor. Acelaşi aspect a fost remarcat anterior de şi montane ale Banatului şi implicarea lor în procesul de
30
reprezintă rezultatul unei duble înrâuriri, atât a tehnicilor istorici români, cu toate că istoriografia românească a istoricul Bonis György, care aprecia că datorită valenţelor construcţie al cetăţilor, care vor avea rolul de a asigura
apusene, cât şi a tipurilor de fortificaţii militare bizantine urmărit cu neîncredere ipotezele formulate de cercetători războinice, cnezii şi voievozii români au cunoscut o stăpânirea maghiară şi implicit valorificarea resurselor
de la Belgrad, Branicevo sau Vidin. ascensiune rapidă în rândul stărilor sociale superioare, materiale şi umane din teritoriile ocupate.
După unele interpretări, izvoarele scrise ar sugera maghiari cu privire la identitatea iobăgimii de cetăţi. prin intermediul domeniilor patronate de cetăţi . Totuşi, includerea românilor în cadrul sistemului
42
că cetăţile Ilidia-Obliţa şi Cuvin, împreună cu toate Pentru început se cuvine să definim sistemul Radu Popa recunoştea, cu unele rezerve, de cetăţi a însemnat prejudicierea statutului cnezial,
pertinenţele lor au fost cucerite de maghiari, din mâna de fortificaţii arpadian şi componentele sale, pentru similitudinile dintre cnezi şi iobagii de cetate, în urma cea ce a determinat ca posesorii săi să devină nişte
bizantinilor, în anul 1182. Trei ani mai târziu acestea ar fi a reliefa toate consecinţele sociale resimţite odată informaţiilor documentare referitoare la Ţara Haţegului . condiţionari, aşa cum consideră Adrian Andrei Rusu.
43
reprezentat dota matrimonială a Margaretei, fiica regelui cu dezmembrarea sa. Potrivit opiniei unanime acest Asemenea lui, Avram Andea afirmă despre cnezii din Din acest moment posesia pământului era legitimată de
Bela al III-lea (1172-1196), la căsătoria cu împăratul organism reprezenta totalitatea cetăţilor, fortificaţiilor districtul Caransebeş că erau iobagi de cetate . plătirea unor taxe, precum dijma (decima) din animale
44
Isac al II-lea Angelos (1185-1195/1203-1204) . Pe de şi a centrelor de putere, orânduite să asigure Stratificarea socială a nobilimii româneşti mici, îndeplinirea îndatoririlor militare şi prestarea
31
50
altă parte domeniile fortificaţiei sunt menţionate de un funcţionalitatea regatului Ungariei în primele sale secole este prezentată de Ioan Drăgan, dar fără a înfăţişa o retribuţiilor materiale, indispensabile cetăţilor . În
document emis la 30 martie 1223 , care menţionează şi care, în acelaşi timp, reprezenta liantul şi puntea de anumită ordine ierarhică. Istoricul clujean s-a mulţumit anul 1482, aflăm despre cnezii de pe domeniul cetăţii
32
că posesiunile i-au fost dăruite prinţesei de către fratele legătură dintre coroană şi supuşi. Până la începutul să-i enumere pe „nobilii de rând, fruntaşii, aleşii, Hunedoara că erau scutiţi din vechime de plata tuturor
său, Andrei al II-lea (1205-1235). secolului al XIII-lea întreg spaţiul bănăţean va fi integrat dărilor, cu excepţia slujbei desfăşurate la cetate . Cnezii
51
Pentru a clarifica situaţia se cuvine să identificăm în sfera de activitate a sistemului de fortificaţii, care va 36 P. Engel, Regatul Sfântului Ştefan, p. 97-98. de Temeşel, cu toate că au fost înnobilaţi, au fost nevoiţi
momentul în care teritoriul dintre Dunăre şi Munţii influenţa desfăşurarea vieţii sociale şi administrative 37 Ibidem.
Aninei a intrat în stăpânirea Imperiului Bizantin. Desigur, prin intermediul instituţiilor sale. Însă, în atenţia noastră 38 Ibidem. 45 I. Drăgan, Nobilimea românească din Transilvania între anii
în atenţia noastră vor fi evenimentele militare din anii rămân doar cetăţile şi zona colinară şi montană, situată 39 A. Zsoldos, A szent király szabadjai. Fejezetek a várjobbagyság 1440-1514, București, 2000, p. 117.
în partea estică a provinciei. történetéből, Budapest, 1999, p. 13. 46 Ibidem, p. 210.
27 D. Ţeicu, op. cit., în Banatica, 16/2003, nr.1, p. 349-353. 40 Ibidem, p. 24-26. 47 Cronica, p. 226.
28 Idem, Arheologia satului, p. 21-23. 33 I. Barnea, P. Diaconu, Structuri politice la Dunărea de Jos. 41 A. A. Rusu, Castelarea Carpatică, p. 425. 48 Castelarea Carpatică, p. 94-95.
29 Ibidem, p. 22. Românii şi pecenego-cumanii până la mijlocul secolului al XIII- 42 Gy. Bonis, Hűbériség és rendiség, p. 277-278. 49 Ibidem, p. 427-428.
30 Ibidem, p. 77-79. lea, în Istoria Românilor, vol. III, p. 385-387. 43 R. Popa, Ţara Haţegului, p. 198. 50 I. Drăgan, Nobilimea, p. 156.
31 Ibidem, p. 79-81. 34 D. Ţeicu, Arheologia satului, p. 77. 44 A. Andea, Banatul cnezial până la înstăpânirea habsburgică 51 I. Pataki, Domeniul Hunedoara la începutul secolului al XVI-
32 DIR, C, I, p. 197. 35 D. C. Arion, op. cit., p. 199-225. (1718), Reșiţa, 1996, p. 133. lea. Studiu şi documente, București, 1973, p. 128.

Pag. 32 Pag. 33