Page 36 - Morisena 1 (5) / 2017

MORISENA, anul II, nr. 1 (5)/2017 Revistă trimestrială de istorie

să plătească castelanilor cetăţii Mehadia, pentru fiecare element al ierarhiei etnico-sociale propriu românilor . În cetăţilor, pentru că în interiorul formaţiunilor teritoriale, Tuturor acestor preschimbări li se adaugă cele
59
sesie din satul Râu Hidegu (Pathak), 3 groşi în ziua fond există aceeaşi pătură socială, căreia i s-au adăugat româneşti statutul lor corespunde nobilimii, în calitate de natură spaţială, care reprezintă un aspect esenţial
Sfântului Mihail şi cincizecimea la Sfântul Gheorghe . caracteristici etnice. de membri ai instituţiilor administrative. pentru înţelegerea întregului proces de metamorfoze
52
Cea mai însemnată schimbare este legată, fără Despre „kenezius iobagio regalis”, amintiţi într-o Literatura de specialitate românească a avansat instituţionale. Evident, dimensiunile geografice ale
îndoială, de îngrădirea libertăţii de mobilitate, o proscripţie palatinală din mai 1370, Maria Holban o ipoteză generală cu privire la integrarea populaţiei cnezatelor în calitate de proprietăţi funciare au cunoscut
caracteristică principală a iobăgimii de cetate . Cnezii susţinea că sunt acei cnezi care vieţuiau pe domeniul româneşti în sistemul de fortificaţii, prin care a încercat să modificări periodice de la un veac la altul, însă prin
53
rămâneau pe teritoriul cetăţii, iar achiziţia de noi regelui şi care nu reprezentau categoria servilă din contureze, într-o imagine distinctă, statutul cnezatelor şi constituirea sistemului de fortificaţii acestea s-au
posesiuni precum şi strămutarea pe domenii exterioare secolul al XIV-lea, ci erau iobagi de cetate . În ceea al districtelor româneşti. Potrivit acestui punct de vedere micşorat, divizându-se. Astfel, proporţiile cnezatelor din
60
rămâneau obturate. Un document interesant aduce la ce priveşte statutul cnezilor iobagi, distinsa savantă cnezatele româneşti nu au fost afectate de schimbările secolul al X-lea nu au corespuns cu cele din secolul al
lumină existenţa unor cutume legate de dreptul de a optat pentru o clasificare în funcţie de apartenenţa sistemului arpadian, ci au fost integrate în aceeaşi formă XIII-lea sau cu dimensiunile districtelor româneşti din
strămutare al cnezilor din comitatul Timiş . Nu ştim la domeniul nobiliar sau dependenţa de fortificaţie. arhaică, fără nicio modificare substanţială, iar rezultatul veacul al XV-lea.
54
dacă fiecare unitate administrativă de pe suprafaţa Potrivit opiniei sale, cei din prima categorie, cu toate unor asemenea premise a fost afirmarea continuităţii Nobilimea românească şi noile instituţii. Totuşi,
regatului beneficia de asemenea drepturi sau obiceiuri că şi-au mai păstrat vechile atribuţii judiciare şi fiscale, normelor de organizare administrative premaghiare. nu deţinem mărturii incontestabile pentru a susţine că
proprii, dar apreciem că acest cod de legi îi privea pe au devenit familiari ai stăpânilor . În privinţa cnezilor Pe de altă parte, orice ipoteză care ar contesta această majoritatea cnezilor au fost cooptaţi în cadrul sistemului
61
români, numeroşi în spaţiul timişan. Cea mai facilă aflaţi pe moşiile cetăţilor există unele particularități. Pe construcţie de idei, realizată încă de primele studii de cetăţi. Izvoarele dovedesc că pătura socială a
ipoteză presupune identificarea lui ius valachicum, lângă faptul că şi-au conservat majoritatea atribuţiilor dedicate subiectului, ar fi interpretată ca o contestare a oamenilor liberi, cu drept de proprietate, a existat pe tot
dar contrar aşteptărilor nu putem cataloga aceste prevăzute de ius valachicum, ei nu mai răspundeau în continuităţii româneşti şi prin urmare o prezentare într-o parcursul regatului arpadian. Atât legile sfinţilor regi,
reguli comitatense drept cutume specifice societăţii faţa unui stăpân social, ci a unuia politic. Acest aspect lumină mai favorabilă a teoriei roesleriene şi a variantelor cât şi documentele notariale păstrează informaţii despre
româneşti, ci atribuim apartenenţa lor autorităţilor le oferea posibilitatea ca, în calitate de iobagi ai cetăţii, sale. Însă punerea sub semnul întrebării a ipotezei privind această stare ale cărei proporţii rămân necunoscute.
maghiare, care au condiţionat relaţia cu supuşi să fie împroprietăriţi de către coroană, pentru anumite continuitatea cnezială nu are nicio legătură cu spaţiul Plecând de la premisa că, după cucerire, autorităţile
beneficiari ai unei organizări socio-culturale distincte, merite, şi astfel puteau accede în rândul nobilimii. de constituire al poporului român şi implicit cu teoria politice au îngăduit dreptul de stăpânire românesc,
de un set de norme şi valori. Exemplul cnezilor de Temeşel este grăitor şi în continuităţii de locuire, deoarece identitatea instituţiilor apreciem că o parte dintre cnezi şi-a păstrat vechile
Desigur, exemplele prezentate mai sus sunt târzii, acest caz. În calitate de locuitori ai districtului cetăţii nu este rezumată doar de caracteristici etnice. posesiuni şi atribuţii, însă doar aceia care au rămas în
iar contextul nu mai corespunde secolelor XII-XIII, Mehadia, ei au fost înnobilaţi, în anul 1387, de banul În ultima perioadă s-au înregistrat abateri de afara domeniului cetăţii.
însă relaţiile vasalice sunt identice. Cele mai recente de Severin, Ştefan Losonczy, cu posesiunea regală la această optică, chiar în direcţia opusă, unii istorici După cum menţionam mai sus, teritoriul cuprins
opinii ale istoriografiei maghiare apreciază că iobagii de Valea . Privilegiul specifica că cei înnobilaţi stăpâneau acordând un rol important participări românilor la între Mureş, Tisa, Dunăre şi coasta vestică a Meridionalilor
62
cetate s-au constituit ca stare socială, în urma pierderi moşia conform dreptului de proprietate al cnezilor . istoria cetăţilor din secolele XIII-XIV. Astfel, pentru a fost ocupat treptat de către coroana maghiară. Din
63
libertăţii de către soldaţii Sfântului Ştefan . Procesul Semnificativă rămâne informaţia potrivit căreia satul o mare parte a cnezimii, această realitate a însemnat zona de câmpie, centrele de putere s-au extins spre
55
social prin care acei miles, ai regelui întemeietor, şi-au Valea (Patak) făcea parte din proprietatea coroanei, fiind „recunoaşterea şi prelungirea unui statut privilegiat (pe regiunile colinare şi depresionare, pentru ca, până la
legat destinele de cel al proprietăţii sau al cetăţii în care astfel sub administraţia cetăţii. Drept urmare constatăm teritoriul castelaniilor regale şi nobiliare)” . Această sfârşitul secolului al XII-lea, întregul spaţiu să ajungă
65
slujeau, debutează la sfârşitul secolului al XI-lea, dar că ieşirea cnezilor din sistemul de cetăţi arpadian era opinie, cu toate că este veridică, sugerează, din punct de sub dominaţia sa. În mijlocul unei populaţii omogen
prima menţiune a unor „iobagiones castri” datează din însoţită de transformarea unor porţiuni din domeniul vedere juridic, că sistemul de cetăţi a reprezentat pentru româneşti cetăţile au avut rolul de a constitui domeniul
anul 1163 . Din acest motiv, următoarele două secole funciar regal în adevărate feude , însă în cazul iobagilor români recunoaşterea propriei ierarhii sociale. Adică, regal şi de a-l proteja cu ajutorul garnizoanelor, formate
56
64
reprezintă perioada de consacrare şi răspândire a stării regali acestea deveneau posesiuni private. cnezii şi-au păstrat aceleaşi atribuţii, de judecători şi din iobagi. Însă sistemul de fortificaţii nu era prevăzut
sociale, intermediară între servienţi regali şi slugi. Observaţiile noastre se opresc asupra aşa conducători militari ai membrilor oştii. pentru schimbarea radicală a realităţilor sociale din zonă,
Ipoteza corespunde într-o anumită măsură cu numiţilor „cnezi ai districtelor de cetăţi”, identificaţi Chiar dacă nu beneficiem de dovezi concrete, nu
opiniile istoricilor români, care susţin că geneza cnezilor drept iobagi ai cetăţilor sau condiţionari ai regelui. Nu subscriem acestei ipoteze. În primul rând statutul iobagilor ci pentru asigurarea hotarelor regatului. Contextul a fost
de cetate, ca stare socială, a avut loc în veacul al XIII- contestăm acest aspect, însă dorim să atragem atenţia de cetăţi nu putea asigura o asemenea autoritate care, favorabil cnezimii, care şi-a mai conservat o serie de
lea, cu toate că informaţii concrete despre aceştia provin asupra unor realităţi specifice districtelor româneşti. Prin prin impunerea ierarhiei politice celei etnico-sociale, a atribuţii, în timp ce o parte a membrilor săi şi-au păstrat
din secolul următor . „districtele de cetăţi” definim o parte a domeniilor aflate fost transferată comitelui şi castelanului. De altfel, nu vechiul statut, încă o anumită perioadă de timp.
57
Denumirile prin care sunt identificaţi în în proprietatea cetăţilor, deoarece aceeaşi menţiune este exclus ca acelaşi proces să fi modificat realitățile din O bulă papală din anul 1205 menţionează existenţa
66
documentele din această perioadă variază de la simpla este utilizată, cu anumite ocazii pentru denumirea interiorul societăţii româneşti, determinând posibilitatea unei ţări aflate în posesia fiilor lui „Beleknese” , care
67
menţiune de „iobagi regali”, până la expresii mai formaţiunilor teritoriale româneşti, beneficiare de ca şi alţi membri ai obştilor săteşti să acceadă în rândul a fost localizată în comitatul Bihor . Alte informaţii
cuprinzătoare precum „cnezi iobagi regali”, „cnezi privilegii sau a instituţiilor administrative. Astfel, dacă iobăgimii de cetate. Nu este greşit să considerăm că în nu deţinem despre cnezul Bele sau Belea, care a
ai cetăţilor” sau „cnezii ai districtelor de cetăţi” . vom defini o unitate administrativă drept district de această perioadă s-a constituit o nouă cnezime pe fondul vieţuit probabil în veacul al XII-lea, deoarece la data
58
Exemplele din urmă dovedesc apariţia unei construcţii cetate, întregul context impune noi lămuriri cu privire la general de metamorfoze social-politice, dar care, prin emiterii documentului, doar fiii săi deţineau calitatea
etimologice prin unificarea a două concepte: cnezi şi cnezimea prezentă între hotarele sale. Nu-i vom denumi, denumire, şi-a conservat identitatea etnică. de proprietari. De asemenea, el nu poate fi considerat
iobagii cetăţilor; dar din punct de vedere instituţional prin urmare, pe cnezii districtelor drept iobagi ai Închegarea sistemului de cetăţi a impus drept o căpetenie maghiară, datorită simplului fapt că
este atestată contopirea unei stări a regatului cu un cnezatelor o serie de modificări şi transformări. Statutul purta titlul de cneaz, iar prin urmare „terra” sau ţara pe
59 Ibidem, p. 425. care o stăpânise odinioară reprezenta, fără îndoială, un
52 F. Pesty, Oláh, p. 51-53. 60 Cronica, p. 226. lor politic a suferit cea mai importantă schimbare, cnezat. Probabil realităţi similare au existat şi în Banat,
53 P. Engel, Regatul Sfântului Ştefan, p. 97-98. 61 M. Holban, op. cit., în Studii şi Materiale de Istorie Medie, urmat apoi de conversia caracterului privat. Dreptul de însă datorită parcimoniei documentare nu putem susţine
54 DL. 92.297; (Zs. II/2, p. 89, nr. 5768). II/1957, p. 412-413. proprietate cnezial a fost obturat de apariţia dreptului acest lucru cu ajutorul exemplelor.
55 P. Engel, Regatul Sfântului Ştefan, p. 97; A. Zsoldos, A szent 62 HD I/2, p. 300, nr. 240. feudal al cetăţii, dar nu a fost anulat. În cea ce priveşte
király szabadjai, p. 15-26. 63 C-tin Feneșan, op. cit., în Banatica, 5/1979, p. 268. caracterul politic considerăm că acesta se diminuează 66 Fejér II, p. 460; DIR, C, I, p. 29.
56 A. Zsoldos, A szent király szabadjai, p. 16. 64 În cazul cnezimi înnobilate utilizarea acestui concept nu într-o formă considerabilă în urma cuceririi maghiare. 67 Gy. Bonis, Hűbériség és rendiség, p. 276; Şt. Pascu, Contribuţiuni
57 Castelarea Carpatică, p. 426. poate fi eronat, cu toate că recunoaștem prevalenţa lui pentru documentare la istoria românilor în sec. XIII şi XIV, Sibiu, 1944,
58 Ibidem, p. 423. spaţiul occidental. 65 Castelarea Carpatică, p. 434. p. 8-9.

Pag. 34 Pag. 35