Page 24 - Morisena 1 (5) / 2017

MORISENA, anul II, nr. 1 (5)/2017 Revistă trimestrială de istorie

parte din ultima generație care a putut transmite limba trebuie să omori acolo un animal, o găină sau ceva, ca să Dr. Florin Zamfir O statistică din anul 1932, referitoare la structura
română urmașilor, după care comunitatea românească se ducă blestemul de sânge pe animal.” – povestește un (Variaș) ocupaţională, ne dezvăluie faptul că românii se aflau în-
din Cenad a intrat pe făgașul asimilării. Un locuitor din bătrân din Plaiul Cloșanilor . tr-o poziţie numerică inferioară faţă de celelalte naţiona-
8
Cenad, născut în anul 1931 îl prezenta astfel pe preotul Legenda „caprei de piatră” (sau de fier) care lităţi ale judeţului, în ce priveşte practicarea profesiilor
care, după legendă, găsise o comoară lângă crucea de conține o comoară e cunoscută și în alte arealuri din Românii din Periam și primele neagricole.
piatră: „Părintele Luţai n-o vorbit ungureşte… N-o Banat, de exemplu există o variantă cu privire la Români Alte naţionalităţi
vrut!… Era şi câteva căsătorii mixte pă vreme cât el mănăstirea benedictină aflată acum în Serbia, ale cărei lor instituții, întemeiate
o fost preot. Ş-aici, în vecini, o fost o fimeie căsătorită ruine se văd încă la 12 km de Aracs – Novi Bečej (în Profe- Total Judeţul Timi- Judeţul Timi-
şoara
Ti-
şoara
c-on ungur, ş-o murit fimeia. Ş-o zâs uomu că părintile maghiară Törökbecse sau Aracs, în germană Neu-Betsche după Marea Unire sia 1 Ti- miş-To-
să ceară iertăciuni şi-n ungureşte, să-nţeleagă şi el… O sau Aratsch, în română Becșa sau Araci), o localitate în miş-To- rontal
zâs Luţai cătă el că „Dă câţ ani vi-s dumnevoastră în Districtul Banatul Central, Voivodina. Mănăstirea a fost rontal
casă rămânească?” Zâce: „Dă vo cincisprece.” „Dacă ridicată probabil în secolul al XIII-lea. Narațiunea are Înfrângerea Austro-Ungariei în Primul Război
dumnevoastră n-aţ învăţat atât în familie rămânească, drept final sosirea unui turc călare, care caută capra și, Mondial a însemnat dispariţia acestui imperiu de pe harta Medici 325 35 53 110 127
să ştiţi că eu nu zâc nici o vorbă ungureşte!” Şi nici n-o știindu-i secretul, o deschide, ia banii și pleacă cu ei . Europei, iar politica de deznaționalizare a monarhiei dua- Medici 32 4 - 28 -
9
zâs! L-or chemat la mort şi la Nădlac, Nagylak – că Arheologul Trogmayer Ottó, de la muzeul din liste nu a putut fi dusă până la ultima consecinţă. Aplica- veteri-
ş-acolo or fost rămâni, numa s-or ungurezat – ş-or zâs Szeged, a clarificat în studiul menționat și datele rea principiului autodeterminării popoarelor, reglementa- nari
că să ţâie iertăciunile ungureşte… Mai bine nu s-o dus! referitoare la dimensunile crucii monolitice de la Cenadul tă prin tratatele de pace încheiate între anii 1919-1920, a Far - 44 4 - 40 -
Ooo, şi ce bine-o vorbit ungureşte! Amu, ar muri, d-ar Unguresc. Crucea are o înălțime de 290 de cm, dintre determinat noi configuraţii statale în centrul şi sud-estul macişti
trăi mai o dată, că nepotu lui nu şti rămâneşte! (Văsălie care 120 de cm reprezintă partea superioară, neîngropată. Europei. Două treimi din Banat revine României şi, pen- Notari 173 81 - 92 -
Mărienuţ, Cenadul Unguresc). Brațul orizontal al crucii de piatră are 95 cm. tru prima dată, majoritatea covârşitoare a românilor este
Legenda „caprei de piatră” (în alte variante, „capră În decursul secolelor, terenul din jurul crucii a cuprinsă între graniţele aceluiaşi stat. Conform datelor Avocaţi 326 37 97 40 152
de fier”, „capră de marmură” sau „vițel de piatră”) fost de multe ori săpat, scotocit de căutătorii de comori, recensământului din anul 1930, populaţia judeţului Ti- Fu n c - 2.842 70 199 600 1.973
face parte din folclorul narativ maghiar și e prezentă în încât nu se poate spune dacă inițial a fost vorba de un miş-Torontal era de 499.443 locuitori, structurată etnic în ţionari
repertoriul multor comunități din teritoriile locuite de mormânt. S-ar putea totuși ca această cruce să fi făcut felul următor: 37,6 % români, 34,9 % germani, 15,4 % ma- particu-
maghiari. Este una dintre cele mai cunoscute legende parte dintr-un cimitir, căci la câteva zeci de metri de locul ghiari, 5,8 % sârbi şi croaţi, 6,3 % alţii . Judeţul Timiş-To- lari
1
legate de descoperirea unei comori, pe de-o parte, și în care se află în prezent crucea, cu ocazia executării unor rontal era format din părţi ale fostelor comitate ungare, Meseri- 6.983 706 310 4.059 1.908
de ocupația turcească, pe de alta. Conținutul general lucrări la drumuri, în anii 1975, au fost descoperite gropi Timiş şi Torontal, care reveniseră României prin tratatele aşi
5
al legendei este următorul: când turcii se refugiază din cu rămășițe umane. de pace. În comitatul Timiş românii fuseseră majoritari, Munci- 12.587 955 2.023 3.811 5.798
teritoriile ocupate, ascund o comoară într-un animal Trogmayer Ottó consideră că monumentul nu însă și în Torontal. După cum se observă din statistica tori
făcut din piatră, cel mai adesea asemănător cu o capră. monolitic datează de la începutul secolului al XIV-lea. prezentată, românii aveau o majoritate relativă în judeţul
Oamenii nu știu ce rol are acest obiect ciudat, de aceea Acele rămășițele umane descoperite la mică distanță de Timiş-Torontal. În anul 1930, acesta era împărţit în 10
rostogolesc statuia grea dintr-un loc în altul. Într-o zi, cruce sunt datate și ele în perioada respectivă. Materialul plăşi, conduse de prim-pretori, care erau reprezentanţi ai În aceeaşi perioadă, întreprinderile definitorii
turcii revin în localitate cu o hartă, recuperează capra, din care este cioplită crucea de la Cenad nu a putut fi găsit prefectului în teritoriu . Configuraţia acestora este redată pentru viaţa economică a judeţului Timiş-Torontal,
2
îi răsucesc coada, îi detașează capul și atunci localnicii în împrejurimi, deoarece în Câmpia Maghiară nu sunt în imaginea de mai jos. erau în marea lor majoritate în proprietatea evreilor,
văd că aceasta ascundea o comoară. Turcii duc aurul cu astfel de cariere. Geologul Ravasz Csaba a identificat germanilor sau maghiarilor.
ei, în cele mai multe variante. În altele, cel care e de față
când capra se sparge din întâmplare rămâne cu banii. faptul că piatra din care a fost cioplită crucea și care are Întreprinderi Societăţi Bănci Tipografii
Legenda este prezentă în Ungaria transdanubiană, în la bază cuarț, biotit și muscovit există în două areale din industriale 2 Anonime
Voivodina, în Felvidék (Slovacia) precum și în Câmpia Europa: în Alpii Elveției și în Carpații sudici. Probabil
Maghiară. Dar e cunoscută și de popoare din Balcani . că din Carpați a fost adusă crucea, fie deja cioplită,
6
În tradiția românească am găsit (pe Internet) câteva urme fie sub formă de bloc, transportul făcându-se cu pluta,
ale motivului comorii ascunse într-un animal din piatră, pe Mureș, apoi pe pârâul Belez, astăzi dispărut. Este
cu referire la legendele despre comori din Mehedinți: definită ca monolitică deoarece este constituită dintr-o
„Ţinutul din Plaiul Cloşani se întinde de la Piatra Cloşani singură bucată, fiind cioplită prin îndepărtarea celorlalte
până la Dunăre, pe sub poalele Munţilor Carpaţi. (...) La părți ale unui bloc de piatră, nu prin asamblarea unor
Furca Coşuştii este o comoară într-o peşteră care coboară elemente cioplite separat. Inscripție cu nume sau an nu Proprietari alte naţionalităţi Proprietari alte naţionalităţi Proprietari alte naţionalităţi Proprietari alte naţionalităţi
vreo 20 de metri în jos şi pe urmă o ia pe laterale. (...) Altă mai putem ști dacă a existat pe cruce. Astfel, adevărata
comoară se află băgată în Valea Seacă în satul Selişte, funcție pe care a avut-o și motivele pentru care a fost Proprietari români Proprietari români Proprietari români Proprietari români
având ca semn de recunoaştere ţapul cu trei picioare” . trasportată aici, de la distanță considerabilă, e puțin
7
„Dac-ai găsit putina ori foaia de capră plină cu aur, probabil că le vom cunoaște vreodată. Dar legendele
ori ceara, c-așa sunt unele comori, puse în ceară, atuncea țesute în jurul ei precum și faptul că a devenit un simbol
al Cenadului Unguresc rămân elemente care contribuie
5 http://somorja.sk/2016/12/03/jokai-es-izsai-kokecske/ la construirea identității acestor locuri. 7 323 14 299 19 52 5 27
6 Magyar néprajzi lexikon, főszerkesztő Ortutay Gyula, 1 Vasile Dudaş (coordonator), Din cronologia judeţului Timiş,
Akadémiai Kiadó, Budapest, 1977, http://mek.oszk. ediţia a 2-a, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2006,
hu/02100/02115/html/3-817.html 8 http://www.formula-as.ro/2004/630/societate-37/povesti-cu- p. 210. După parcurgerea situaţiilor statistice putem con-
7 http://hartacomorii.blogspot.hu/2010/09/nordul-mehedinti- aur-si-comori-5302 2 R. Rusu, Organizarea spaţiului geografic în Banat, Editura cluziona că în judeţul Timiş-Torontal, în perioada inter-
este-locul-unde.html 9 http://www.kisorosz.org/aracs/kecske.htm Mirton, Timişoara, 2007, p. 227.

Pag. 22 Pag. 23