Page 65 - Revista Morisena

Revistă trimestrială de istorie

1. Epoca Nouă a Pietrei (neoliticul). Este descrisă pe provizii și 4 gropi de stâlpi. Între numeroasele fragmen-
larg o locuință de tip bordei din lemn, paie și chirpic, identi- te ceramice se remarcă o superbă amforă de producție
ficată în MN_7, datând de acum 7000 de ani. De asemenea, locală ce imită formele romane. Destinată transportului
sunt prezentate o serie de vase ceramice care au putut fi în- vinului sau uleiului, ea vorbește clar despre un comerț
tregite, precum un castron cu 4 apucători, o strachină simplă integrat lumii romane.
și o strachină cu picior, fragmente de vase decorate cu linii 7. Nici în perioada Epocii Migrațiilor zona Moșniței
incizate sau impresiuni cu degetul etc. Uneltele litice comple- nu a fost pustie. O groapă de provizii datând din această pe-
tează inventarul acestei epoci, fiind descoperite piese șlefui- rioadă indică clar că în acest areal trebuie să se afle și o așe-
te din bazalt, granit sau gresie, dar și piese cioplite din opal, zare omenească. Deși inventarul acesteia este foarte sărac,
jasp, obsidian și silex. Între ele se remarcă o superbă măciucă pe baza unui fragment de oală-borcan descoperit aici, s-a
discoidală din granit, o armă redutabilă pentru acea vreme. putut data complexul undeva în secolele V-VI, perioadă de
Fragmentele osteologice provenite de la vite și ovicaprine mari frământări, când unele spații au fost complet depopu-
întregește imaginea unei gospodării neolitice, iar oasele de late. O talangă din fier descoperită pe fundul gropii vorbește
căprior vorbesc indirect despre practicarea vânătorii. indirect despre forma de supraviețuire a locuitorilor de aici,
2. Perioada de tranziție la Epoca Bronzului (eneoli- care se ocupau cu precădere de păstorit.
ticul), este bine reprezentată de o serie de complexe arheo- 8. Nu în ultimul rând, la Moșnița este atestată o pu-
logice descoperite în obiectivul MV_16. Aici au fost identi- ternică locuire în Evul Mediu. Nu s-a descoperit așezarea,
ficate trei locuințe adâncite, o groapă de stâlp și patru gropi dar s-a descoperit cimitirul, în obiectivul MV_16. Cele 5
cu funcționalitate incertă. Ele pot fi datate aprox. între 4700- morminte de înhumare (patru simple și unul dublu) orien-
4500 a. Chr. și sunt atribuite cultural grupului Foeni. Cera- tate aprox. E-V, datează din jurul anului 1400. Se pare că
mica aparținând acestor locuitori este formată din diferite cei mai mulți defuncți au murit la o vârstă fragedă (în copi-
castroane, străchini și tăvițe, în general săracă în decoruri. lărie) și doar în două cazuri s-a ajuns până la 35, respectiv
În schimb s-au descoperit foarte multe fragmente de oase 45 de ani. Toți prezentau carii dentare ca urmare a unei
de vacă și porc, precum și un număr impresionant de oase hrăniri necorespunzătoare, iar într-un caz avem determi-
aparținând unor mamifere sălbatice (bour, cerb și căprior). nată chiar și patologia, defunctul suferind de osteoartrită.
Foarte frumoase sunt cele 2 străpungătoare din os de pasăre Toate acestea vorbesc despre viața grea a locuitorilor din
utilizate la perforarea pieilor și țesăturilor. Alături de obiecte această zonă, aflați probabil la acea vreme sub dominație
litice, s-a descoperit și un idol feminin din lut, ce reprezintă maghiară, dovadă fiind o monedă (denar de argint) bătut
stilizat corpul feminin, dovadă a credințelor religioase inci- între 1390-1427, posibil chiar la Timișoara de către Sigis-
piente de pe aceste meleaguri. mund, regele Ungariei.
3. Epoca Bronzului, a fost surprinsă în obiectivul Capitolul VIII reprezintă Concluziile investigațiilor
MV_16, unde într-o groapă de provizii, s-au descoperit arheologice de la Moșnița, reflectând importanța rezulta-
fragmente ceramice ale unor castroane și urne, frumos de- telor științifice obținute, atât pentru arheologi cât și pentru
corate cu incizii și impresiuni. Ele par să aparțină comunită- comunitatea locală.
ților Cruceni-Belegis și se datează la sfârșitul acestei epoci, Cartea se încheie cu o serie de imagini care ilustrea-
cca. 1400-1200 a.Chr. ză modalitățile de diseminare (de popularizare) a rezulta-
4. Prima Epocă a Fierului este reprezentată de o telor investigațiilor arheologice, între care mini-expoziția
fântână adâncă de 2,5 m, descoperită la MV_16. Din um- de la Moșnița, expoziția de la Universitatea de Vest din
plutura acesteia s-au recoltat fragmente ceramice aparținând Timișoara, vizitele copiilor și iubitorilor de istorie și ar-
unor vase frumos lustruite, decorate adesea prin crestarea heologie organizate în timpul săpăturilor pe teren, precum
buzei și a brâului. Tot aici au fost descoperite semințe de și susținerea unor conferințe în mediu academic, precum
grâu și ovăz, dovadă a practicării agriculturii în acea epocă. Școala de Toamnă de Arheologie și Istorie Veche de la Va-
5. A doua Epocă a Fierului este atestată prin desco- lea Alunului, jud. Hunedoara.
perirea unei singure structuri, o locuință patrulateră semia- Recapitulând, considerăm că o astfel de carte este
dâncită cu laturile de 4,8 m. Materialul arheologic provenit de fapt o monografie de popularizare a științei, unică în
de aici este compus din fragmente ceramice (străchini, cățu- România până în acest moment, dar care se înscrie în
ia dacică, tipsii), greutăți din lut utilizate la războiul de țesut mod firesc în încercările arheologilor de a crea o punte de
și fusaiole ce dovedesc practicarea torsului și țesutului la legătură cu comunitatea locală care este beneficiarul de
dacii din câmpie. Surprinzătoare au fost descoperirea unui facto a rezultatelor finale.
creuzet și a unei duze care certifică stăpânirea unor tehnici Pentru noi, arheologii, a fost o plăcere și o onoare
metalurgice avansate. Uneltele de uz casnic din os și resturi- să colaborăm cu iubitorii de istorie din Moșnița, iar pen-
le carbonizate de grâu întregesc universul ocupațional al da- tru comunitatea locală de aici ar trebui să fie un motiv de
cilor de la Moșnița. Datarea cu C14 indică o locuire intensă mândrie, pentru că de azi această localitate intră în circu-
aici pentru secolele III-II a. Chr. itul valorilor arheologice și culturale europene, fiind un
6. În Perioada secolelor II-IV p. Chr., în timp ce reper de bune practici, cu rezultate extraordinare pentru
restul Daciei era cucerită de romani, la Moșnița, pe Dealu istoria României.
Sălaș, s-au descoperit până acum 9 structuri, între care 3
locuințe adâncite, o locuință semiadâncită, o groapă de Dr. Dorel Micle, arheolog expert

Pag. 63