Page 63 - Revista Morisena

Revistă trimestrială de istorie

Șapte milenii de istorie în zona Pascal, la fel ca și trestia bătută de vânt, s-a aplecat mereu
Moșnița (jud. Timiș)* dar nu s-a rupt!
De ce Banatul ar face notă discordantă? Doar pentru
că din poveștile populare știm că această zonă a fost impro-
prie locuirii, fiindcă existau mlaștini și boli cauzate de apă
și țânțari? Dacă nu a fost chiar așa? Azi știm că temperatura
a variat și clima a avut, pe parcursul miilor de ani, perioade
de încălzire și răcire. Apele s-au retras și mlaștinile au se-
cat cam o dată la cinci sute de ani! Și apoi, de ce locuitorii
acestor zone să nu fi profitat de terenul inundabil chiar și în
perioadele mai umede, deoarece pe insulele de uscat ieși-
te din mlaștini (grinduri și popine) se putea locui, se putea
practica o agricultură de subzistență, se putea vâna (în zo-
nele lacustre trăiau mistreți, căpriori, iepuri, fazani etc.), iar
vegetația hidrofilă (trestia și papura) îi camufla perfect în
mlaștini, oferindu-le un adăpost sigur, precum și material
pentru construcții și foc. Pâlcurile de pădure ofereau lemn
din abundență, iar corpul uman se adaptase acestui mod de
viață, fiind imun la bolile care azi ne sperie, dar pe care ei
poate nici nu le-au cunoscut (de ex. malaria).
Dacă analizăm cu și mai mare atenție vom observa
că, în imediata vecinătate a Moșniței, au mai fost descoperi-
te situri arheologice foarte vechi, datând din neolitic, unele
celebre chiar precum cele de la Parța, Bucovăț sau Uivar.
Zona dintre vechiul curs al Begăi și acela al Timișului era
drenată de o sumedenie de meandre și brațe fosile care se
umpleau în fiecare primăvară de apele celor două râuri, care
Șapte milenii de istorie în zona Moșnița (jud. Timiș) au reprezentat pentru acest spațiu (la fel ca Nilul pentru
poate suna a clișeu patriotard! În zona de câmpie inunda- Egipt), un izvor de viață, o binecuvântare a zeilor.
Privite astfel, lucrurile nu mai par atât de complicate,
bilă a Banatului, unde ultimele mlaștini au fost desecate
abia în sec. XIX și XX, sună puțin straniu și exagerat ca o ba chiar ni se pare firesc ca și la Moșnița să fi existat culturi
comunitate cum este cea de la Moșnița să se laude cu șapte și civilizații foarte vechi care, iată, începând de azi sunt aduse
în atenția publicului spre mândria locuitorilor acestei zone.
milenii de istorie! Păi asta o scoate din anonimat și o urcă Cui datorăm acest lucru? Păi chiar moșnițenilor
pe podiumul celor mai vechi și mai cunoscute localități din care, nu s-au mulțumit să rămână niște anonimi pe scena
țară și din lume, alături de Çatal Höyük (Turcia), Ierihon
(Teritoriile Palestiniene), Orkney (Marea Britanie), Car- istoriei, ci au dorit să afle mai mute despre originile lor și
nac (Franța), Tărtăria, Turdaș sau Cucuteni (România) ale acestor locuri!
Cercetările arheologice începute acum șapte ani
– ca să le menționăm doar pe cele mai faimoase! (2010) din inițiativa asociației AMIC (Asociației din Moș-
Cum se explică și cui datorăm acest lucru? nița pentru Inițiative Comunitare) în baza legislației referi-
Să le luăm pe rând: România se află d.p.v. geogra-
fic la întretăierea dintre nord și sud, est și vest, pe o linie toare la patrimoniul arheologic și istoric național (O.G. nr.
mediană între Orient și Occident, într-o zonă prin care au 43/2000 și Legea nr. 422/2001 republicate) ce obligă fiecare
primărie din România ca la întocmirea Planului Urbanistic
trecut majoritatea populațiilor care au colonizat, influențat Zonal să fie localizate monumentele istorice și arheologice,
și (uneori) cotropit și distrus culturi și civilizații. Pe teri- au fost scoase la iveală, spre surprinderea tuturor (inclusiv
toriul țării noastre avem veriga lipsă a continuității omului
de Neanderthal, avem unele dintre cele mai înfloritoare a arheologilor), un număr impresionant de situri (92) ce se
civilizații neolitice, dovezile primei scrieri iconografice grupau cu precădere la vest și nord-vest de Moșnița Veche,
un altul în apropiere de Pădurea Bistra și un al treilea la
și simbolice, unele dintre cele mai puternice și războinice est de localitate. Hărțile din monografie de la paginile 14-
civilizații ele epocii bronzului, aici au locuit cei mai „viteji 15, 20-21 și 24 ilustrează foarte clar peisajul din antichita-
și mai drepți dintre traci”, anume dacii; și, tot aici, deși au
trecut, în migrațiile lor, aproape toate popoarele din ste- te al hotarului Moșniței cu vechile cursuri de apă (care azi
pele Asiei, a dăinuit un popor care, precum spune Blaise nu mai există), și preferința primelor comunități umane de
aici, tocmai pentru zonele din preajma râurilor. Între aces-
* Discurs susținut cu ocazia lansării monografiei arheo- tea se remarcă două situri arheologice interesante MN_7 și
logice de popularizare Șapte milenii de istorie în zona Moșnița MV_16. În contextul dezvoltării imobiliare din zonă, aceste
(jud. Timiș), autori C. Floca, D. Micle, A. Adrian, A. Pană, A. două obiective au fost investigate arheologic prin săpătură,
Georgescu, L. Gârleanu, Alex. Hegyi, A. Stavilă, Alex. Ionescu iar rezultatele spectaculoase fac subiectul cărții pe care o
(ISBN 978-973-0-23089-5). aducem în discuție.

Pag. 61