Page 60 - Revista Morisena

MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017

existat însă în continuare. Ultimul călugăr piarist al Provinciei director de liceu (Sibiu); Vasici-Ungureanu, Pavel (1806-
Române, Való Ferenc, a murit în anul 2005, la Timişoara. 1881) medic, redactor, bibliograf.
Ordinul Piarist se stabileşte la Seghedin în anul Printre românii care au fost elevi ai gimnaziului piarist
1720, consiliul orăşenesc exprimându-şi adeziunea la cauza din Seghedin se numără şi fraţii Oniţiu, Virgil şi Valer. Fami-
nobilă asumată „de lăudabila activitate a sfântului ordin al lia Oniţiu s-a mutat la Seghedin în momentul în care tatăl a
călugărilor piarişti în folosul tinerimii, care până acum crescu fost detaşat aici ca magistrat, probabil din Sfântu Gheorghe,
în sălbăticie şi lipsă de educaţie, atât în oraşul nostru, ca şi în Covasna. Dintre cei doi fraţi, Virgil Oniţiu este cel care va
3
în întreaga regiune” Starea financiară a oraşului nu permite deveni directorul liceului românesc din Braşov şi membru
însă o susţinere materială substanţială a demersului educativ corespondent al Academiei Române. Valer are de timpuriu
piarist, care demarează în condiţii foarte modeste. Şcoala pia- preocupări legate de şah, devenind un maestru cunoscut al
riştilor din Seghedin îşi începe activitatea în octombrie 1721, sportului minții, la nivel european. De asemenea, e de no-
cu 110 elevi sosiţi aici din întreaga Câmpie Maghiară de Sud. tat că Valer Oniţiu a beneficiat de bursă oferită de Fundaţia
Fiind unicul gimnaziu (instituţie de învăţământ cu cursuri su- Emanuil Gojdu pe timpul studiilor la Gimnaziul Piarist .
6
perioare ) din regiunea Ungariei aflată la sud de Budapesta, Şahistul Valer (sau Valerian) Oniţiu s-a născut la Sibiu
4
între Dunăre şi Tisa, şcoala piariştilor face ca oraşul Seghedin sau la Sfântu Gheorge, în 1872, și a decedat la Timişoara, în
să devină un centru spiritual şi intelectual important. 1948 și a devenit unul dintre pionierii șahului, atât pentru
O caracteristică a şcolii catolice piariste de la Seghedin români, cât şi pentru unguri. A colaborat la primele publicaţii
a fost deschiderea faţă de naţionalităţi şi față de culte religioa- de şah maghiare: cea apărută în 1889, Budapesti Sakk-Szem-
se. Timp de aproape 150 de ani, acesta a fost unicul liceu din le, şi cea din 1911, Magyar Sakkvilág.
zona sudică a Ungariei unde au putut studia tinerii din zonele În revista Federaţiei Române de Şah, Buletin
administrative Cenad, Arad, Timiş, Torontal. Elevii erau un- problemistic al comisiei centrale de studii şi probleme din
guri, dar şi germani, sârbi, români, creştini şi evrei deopotri- numărul 77, pe anul 2002, apare o biografie a lui Valerian
vă. Péter László consideră că liceul piarist din Seghdin a avut Oniţiu în care putem citi că Valerian Oniţu s-a născut la Sf.
5
un rol hotărâtor în crearea şi organizarea vieţii administrative Gheorghe, pe 8 aprilie 1872, ca fiu al unui magistrat de ori-
şi religioase a zonei de sud a Ungariei. O serie de viitori gine macedoromână. Într-adevăr, printre intelectualii români
reprezentanţi ai bisericilor ortodoxe română şi sârbă au urmat din acest oraş îl găsim pe Alexe Oniţiu, judecător la Sfântu
cursurile la liceul piarist din Seghedin. Dar tot aici au făcut Gheorghe între 1870-1880 , acesta fiind tatăl fraților Virgil și
7
şcoala şi oameni de litere, artişti, pedagogi, istorici, politicieni. Valer, care mai târziu se mută la Seghedin, după ce însă trăieș-
Dintre elevii români ai gimnaziului piarist din Szeged / Seg- te o vreme și în Reghin. Amănunte despre familia Oniţiu sunt
hedin, profesorul Péter László enumeră 12 elevi români care consemnate într-un articol din revista «Ţara Bârsei», numărul
au învăţat la Seghedin, pe care îi consideră importanţi pentru
dezvoltarea vieţii intelectuale şi culturale româneşti. Unii din- pe lunile octombrie-noiembrie 1935, având drept temă activi-
8
tre aceştia se afirmă în domeniul politic, ajungând deputaţi ori tatea lui Virgil Oniţiu, fratele lui Valer : „Aici (e vorba despre
miniştri. Le adaugă şi profesiile, funcţiile, uneori locurile în orașul Reghin) s’a născut V(irgil). Oniţiu, în 21 Febr. 1864,
care şi-au desfăşurat activitatea: Babeş, Vicenţiu (1821-1907) după cum reiese din matricola botezaţilor parohiei Idicel (sat
pofesor, judecător, deputat, istoric (Budapesta); Babeş, Vic- lângă Reghin). Tatăl său se chema Alexandru, iar mama sa
tor (1854-1926) profesor universitar, bacteriolog (Budapesta, Terezia, născută Cătană. Naşi i-au fost: Georgiu Marinovits
apoi Bucureşti); Bojincă, Damaschin (1802-1869) avocat, şi soţia sa Cătălina, născută Leica, iar preot Iosif Brancovean.
minstru, istoric; Goldiş, Vasile (1836-1902) profesor, deputat; Tatăl lui Oniţiu era numit în familie Alexe şi a fost judecător
Murgu, Eftimiu 1805-1870) avocat, deputat, istoric; Oniţiu, la Reghin, apoi la Caransebeş, de unde a fost mutat la Se-
Valer, (1872 – 1948) preşedintele director al biroului financiar ghedin (1875), pentru atitudinea lui naţională demnă; era
al căilor ferate române; Oniţiu, Virgil (1864-1915), profesor, pedeapsa care se da pe atunci unui bun Român. A avut cin-
ci copii: Virgil, Victor, Valeriu, Măria şi Aneta. Era fiul Iui
3 Borián Tibor SP: A Magyar Piarista Rendtartomány Ioan Oniţiu, advocat în Sibiu, căsătorit cu Măria Triandafil,
története http://www.piarista.hu/kikvagyunk/magyar-rendtar- iar soţia lui fiica lui Ioan R. Cătană (comerciant în Reghin)
tomany-tortenete şi a Clarei Ilieş. Virgil s’a căsătorit cu Victoria Branisce, (n.
4 Termenul „gimnaziu” este de origine greacă, preluat pe 22 Ian. 1877, în Sighişoara, m. 1 Noem. 1926), fiica lui Moi-
filieră latină. Iniţial, însemna „dezbrăcat”. Are aceeaşi rădăcină se Branisce – primpretor – şi a Măriei Vlad. Despre originea
ca şi cuvântul „gimnastică” şi se referea la locul în care tinerii familiei, văduva bătrână a unui fost judecător din Reghin ne
greci din antichitate îşi desfăşurau activitatea de educaţie fizică, informează, că nu era de acolo şi că numai constrânşi de
într-o ţinută vestimentară sumară. În a doua jumătate a secolului 6 http://mariaberenyi.hu/Simpozion2007.pdf
al XVI-lea, termenul „gimnazium” denumeşte în limba germană 7 http://www.ziarulnatiunea.ro/2013/05/24/iintelectua-
şcoala în care elevi sunt instruiţi pe baza literaturii greceşti şi a li-romani-din-harghita-si-covasana-din-sec-al-xix-lea-si-ince-
celei latine. Cu sensul de „şcoală cu educaţie clasică” e preluat şi în putul-secolului-xx/
maghiară, azi gimnaziu fiind sinonim cu liceu (faţă de română,
unde înseamnă „clasele V-VIII”) 8 http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/
5 Péter László, Szegedi seregszámla: válogatott írások, tarabarsei/1935/BCUCLUJ_FP_280068_1935_007_006.pdf
Szeged, Bába, 1999

Pag. 58