Page 55 - Revista Morisena

Revistă trimestrială de istorie

Prof. dr. Dumitru Tomoni organizatoric bine structurat, pe care l-a perfecţionat con-
(Făget) tinuu, adaptându-l noilor realităţi şi posibilităţi de mani-
festare. Organele centrale – adunările generale, Comitetul
Povergina, contribuția unui sat Central şi secţiile ştiinţifice şi literare – au fost completate
cu instituţii regionale – despărţăminte, agenturi sau cercuri
bănățean la marele război culturale comunale.
De aceea, în ședința din 10 iulie 1915, Comitetul
Central al „Astrei” a hotărât ca secțiunea istorică să în-
Încă din primăvara anului 1915, când se contura tocmească un chestionar cu peste 50 de întrebări, care să
ideea unui război de durată și sângeros, în presa românească consemneze contribuția românilor din fiecare localitate
din Ardeal se vorbea despre oportunitatea adunării „la la război. Chestionarul întocmit de secțiunea istorică a
timp și cu exactitate” a datelor statistice referitoare la fost prezentat în ședința Comitetul Central din noiembrie
jertfele de „sânge și avere” date de români pentru „patrie”. 1915, dar pentru că Nicolae Togan și-a exprimat rezer-
Prin aceste statistici se dorea ca în situația rămânerii ve privind corectitudinea completării unui chestionar
românilor în imperiul dualist „să ne înarmăm din bună complex, s-a decis ca fiecare preot român ortodox sau
vreme, adunându-ne toate argumentele, toate dovezile, cu greco-catolic să întocmească câte o conscripție nominală
care să arătăm contrarilor politici în luptele pe care le vom a celor plecați la război „pentru a se ști exact, ce s-a în-
mai avea de purtat cu ei, că după ce noi ne-am făcut și de tâmplat cu fiecare”. Se renunța astfel la „jertfele aduse în
astă dată, ca totdeauna în trecut, datorința față de patrie, avere”, urmând a fi „culese numai datele despre jertfele
aducând jertfe însemnate pentru ea, cuvinese ca patria, pe care le-a adus în sânge poporul nostru, pentru tronul
care până aci nu era și a noastră, să nu mai fie zgârcită față care nu ne-a voit niciodată binele, și pentru patria, care
nu ne-a recunoscut de fii a ei” .
4
de noi, ci să ne dee drepturile politice-naționale...ca unui Situaţia excepţională provocată de război a afec-
popor de peste trei milioane de suflete, alcătuitor și el de tat profund și activitatea „Astrei”. Despărţămintele n-au
stat, întocmai ca și maghiarii” . mai putut să-şi facă propaganda culturală şi economi-
1
Datorită rolului jucat în promovarea culturii și spi-
ritualității românești, modelului de organizare şi acţiune , că în comune şi nici măcar să-şi ţină adunările cercuale.
2
Datorită mobilizării unui număr însemnat de directori şi
precum și prestigiului de care se bucura Asociaţiunea alţi funcţionari ai despărţămintelor, a fost împiedicată,
transilvană pentru literatura română şi cultura poporului în mare măsură, chiar şi încasarea cotizaţiilor, ceea ce a
român (ASTRA), ei i se va încredința sarcina de a reali- afectat grav situaţia financiară a despărţămintelor care se
za aceste statistici. Nimeni nu putea fi surprins de această întreţineau în cea mai mare parte numai din procentul de
responsabilitate deoarece încă de la constituire, „Astra” 20% din cotizaţia încasată la sfârşitul anului. Din aceaste
5
îşi propunea să contribuie la „prosperitatea literaturii şi cauze, nici secțiile stiințifice-literare nu au mai putut des-
culturii atât spirituale, cât şi economice a maselor” , prin fășura nicio activitate. Ele s-au întrunit în prima ședință
3
iniţierea de studii, editarea de publicaţii literare, ştiinţifi- plenară abia în 2 august 1920, când, printre alte proble-
ce şi artistice, înfiinţarea de biblioteci poporale, muzee şi me, s-a discutat și problema conscripțiilor nominale a ce-
colecţii, organizarea de conferinţe publice, sprijinirea şco- lor participați la război. Cu această ocazie s-a hotărât să i
lilor cu manuale, burse pentru studenţii, elevii şi ucenicii se încredințeze unui membru al secției istorice colectarea
merituoşi, intensificarea alfabetizării, valorificarea folclo- datelor despre jertfele românilor în război. Bineînțeles că
rului tradiţional, sprijinirea meseriaşilor, a însoţirilor agri- scopul acestui demers era altul, aceste date trebuiau cu-
cole, cooperativelor, băncilor şi multe altele. Pentru reali- noscute „pentru istorie”și completate cu informații despre
zarea acestui program generos, „Astra” şi-a creat un sistem „refugiați, internați și arestați”.
Sarcina conceperii unui „TABLOU NOMINAL
1 Teodor Păcăţian, Jertfele românilor din Ardeal, Bănat, despre locuitorii români, care au luat parte la războiul
Crişana, Sătmar şi Maramurăş aduse în Războiul Mondial, Sibiu, mondial din anii 1914-1918” i-a revenit istoricului Teodor
Ed. „Asociaţiunii”, 1923, p. 3 Păcățian, președintele secției istorice, care l-a prezentat în
2 Nu întâmplător ea va constitui un model de organizare ședința secției, ținută la Cluj în 18 iunie 1921. Cu această
şi acţiune pentru cea mai mare parte a societăţilor culturale înfi- ocazie, Păcățian a mai propus ca odată cu tabloul nominal
inţate în această perioadă, unele consfinţind în statute că, în cazul să se solicite de la fiecare primărie comunală și un raport
încetării activităţii, întreaga avere va reveni Asociaţiunii: Soci- scurt „despre felul cum a decurs revoluția din toamna anu-
etatea Transilvania din Bucureşti, Societatea „Carmen-Sylva” din lui 1918 (cum, prin cine s-a urzit, cum s-a dezvoltat, ce de-
Graz, Societatea literară „Petru Maior” din Budapesta, Societatea vastări, și ce stricăciuni s-au făcut, fost-au vărsări de sânge
„Iulia” a studenţilor români din Cluj etc. (Dumitru Tomoni, Soci- și cum a fost în fine sufocată revoluția)”. Pentru a ușura
etate, cultură, şi politică. „Astra” în Banat(1896-1948), Timișoara, munca secretarilor comunali, Păcățian a realizat și un ta-
Editura Învierea, 2009, p. 22)
3 Actele privitoare la urzirea şi înfiinţarea Asociaţiunii 4 Teodor Păcăţian, op.cit., p. 4
transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român, 5 „Transilvania”, Sibiu, an. XLVI, nr. 7-9, 1 decembrie
Sibiu, 1862, p. 93 1915, p. 101-102

Pag. 53