Page 54 - Revista Morisena

MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017

1944 „Copiii de școală șvabi din comuna Sânandrei au
început din nou a nu mai face rugăciuni la începerea și
Plutonierul major C. Sperdea, șeful S.J. Lipova, va terminarea orelor de prelegere zilnice.-
trimite pe 9 ianuarie 1944, către Legiunea de Jandarmi Această constatare a fost făcută de către preot
Timiș-Torontal, o notă informativă cu privire la situația atunci când a mers să predea copiilor orele de religie și
34
din Remetea Mică (sat aparținător de com. Mașloc, jud. se bănuie că copiii ar fi fost învățați la aceasta de către
Timiș), unde „populația șvăbească este agitată de către d-șoara învățătoare Noll.“
Ioan Zooler, conducătorul organizației.- Zooler este în Pe 12 iunie 1944, S.J. Sânandrei informa L.J.T.T.:
37
mare dușmănie cu preotul romano-catolic Sigmedi. De „În ziua de 24 iunie 1944 (este cu siguranță o eroa-
multă vreme a căutat a fi mutat din comună, dar nu a pu- re de dactilografiere, deci a fost fie 4 iunie, fie o dată
tut, neavând motive. anterioară zilei de 12 iunie, când a fost scrisă nota infor-
În prezent, Zooler afirmă că preotul este imoral, mativă, n.n.), a avut loc căsătoria d-șoarei Bucher Ma-
deoarece a scris unei dame din Lipova scrisori amoroase – ria, de origine germană din comuna Becicherecu Mic,
scrisori ce se găsesc fotocopiate la Inciulescu din Lipova. cu un locotenent din armata germană S.S. de origine din
Pentru acest fapt, primarul a voit a soma pe preot Timișoara.-
pentru a da în judecată pe Inciulescu dacă nu este just, sau Acești tineri au făcut căsătoria civilă la primăria
să plece în caz contrar. din comună, iar cea religioasă, care urma să se facă de
Preotul Sigmedi, care are o parte din comună de către preot în biserică, nu au făcut, ci în loc de aceasta
partea lui au produs nemulțumiri. Toți cei care sunt de au mers la Grupul Etnic German din Timișoara, unde au
partea preotului sunt cei care sunt mai religioși, precum și fost cununați de către organizație în loc de preot.-
toți nemulțumiții cu acțiunea organizației șvăbești. Pe această temă, populația bătrână este foarte
Zooler voiește a scăpa de preot pe care-l crede con- revoltată, comentează și critică procedeul organizației,
tra șvabilor, deși el este tot șvab. spunând că nu au Dumnezeu și din această cauză vor
Stând de vorbă cu Zooler afirma că toți preoții – în pierde războiul pe care-l duc fără să țină seamă și fără
frunte cu Episcopul Pacha – sunt maghiarizați și contra credință în Dumnezeu.“
intereselor șvabilor, pentru care motiv Episcopul susține
preoții. 1945
- În anul 1942, s-a produs un atentat contra preo-
tului Sigmedi, care a fost tot din cauza acțiunei lui Ioan P.J. Săcălaz anunță pe 7 aprilie 1945 că din
38
Zooler.“ informațiile primite de la directorul școlii din comună,
Cum vedea șeful P.J. Freidorf trupele S.S. în nota la care sunt înscriși 50 de copii de etnie germană, doar
35
sa din 23 februarie 1944: „...Armata Germană S.S. nu cre- 20 se prezintă la cursuri în cele două zile când preotul
de în Dumnezeu, ba nici nu vrea să audă că există Dum- romano-catolic ține ore de religie, „...din care fapt se
nezeu, iar elementul om, ce nu este îmbrăcat în uniforma constată că populația șvăbească încă mai nutrește ideile
SS este desconsiderat, dându-și importanță, ei conside- hitleriste.“ Situații asemănătoare sunt semnalate și în alte
rându-se niște despoți.“ Referindu-se la un șvab din Frei- localități cu populație germană.
dorf înrolat în armata germană, acesta din urmă pentru a
fi admis în trupele S.S. trebuia să jure că se leapădă de * Fragment din cartea în lucru „Război în Banat“.
Dumnezeu, însă a preferat să să rămână simplu ostaș decât
să renunțe la credință. Iar potrivit altor informații, guver- Bibliografie:
nul maghiar ar fi interzis trupelor germane să tranziteze Direcția Județeană Timiș a Arhivelor Naționale
Ungaria cu trenul ori cu alte mijloace „pe considerentul că (D.J.T.A.N.), Fond nr. 161– Legiunea de Jandarmi Ti-
o trupă germană din SS, cu ocazia unei treceri prin Unga- miș-Torontal, inv. nr. 619, dosarele nr. 373/1940-1944,
ria, într-o localitate al cărei nume nu-l știm, au staționat 256/1941, 344/1941-1946.
mai mult timp, iar ostași din armata SS în fața bisericii din D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti-
numita localitate au scuipat pe preoți în față, maltratân- miș-Torontal, inv. nr. 573, dosar nr. 92/1944.
du-i și arătându-le că nu există Dumnezeu.“ D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti-
Plutonierul major N. Duma, șeful Secției de Jan- miș-Torontal, inv. nr. 620, dosarele nr. 59/1941-1945,
darmi Sânandrei, în nota sa din 6 martie 1944, va scrie, 173/1941-1945.
36
printre altele: D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti-
miș-Torontal, inv. nr. 619, dosarele nr. 65/1941-1945,
34 Direcția Județeană Timiș a Arhivelor Naționale 9/1942 18/1942-1944.
(D.J.T.A.N.), Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal,
inv. nr. 573, dosar nr. 92/1944, fila 9.
35 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti- 37 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti-
miș-Torontal, inv. nr. 620, dosarele nr. 59/1941-1945, fila 325. miș-Torontal, inv. nr. 620, dosar nr. 173/1941-1945, fila 248.
36 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti- 38 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti-
miș-Torontal, inv. nr. 620, dosar nr. 173/1941-1945, fila 233. miș-Torontal, inv. nr. 620, dosar nr. 59/1941-1945, fila 405.

Pag. 52