Page 51 - Revista Morisena

Revistă trimestrială de istorie

Propagandiștii nu sunt din comuna respectivă, ci ca la începutul lecțiilor să se facă cuvenita rugăciune este
din alte comune învecinate.“ înlocuit cu cântece și numai în două clase cari sunt con-
În zilele de 21, 22 și 23 februarie 1942, la școala duse de dna Ghieți (probabil Götz, n.n.) Maria și domni-
confesională romano-catolică din Freidorf se va desfășura șoara Anuș Veiber (probabil Weber, n.n.) se mai practică
o importantă întâlnire a învățătorilor germani din Timiș, sistemul rugăciunii la începerea programului de școală,
Arad și Caraș. Despre atmosfera de acolo va raporta , pe deși școala numără un număr de șapte puteri didactice.“
13
9 martie 1942, plutonierul-major T. Vidican, șeful S.J. Fra- În ordinul nr. 226/22 aprilie 1942 se afirmă că „...
16
telia: în com. Șvăbești locuite și de unguri ar fi început certuri
„1.- Învățătorii șvabi în număr de circa 150, în zi- între populațiile respective și de aici în contra preoților
lele de 21-23 februarie 1942, cu ocazia adunărei pe care pentru faptul că populația șvăbească care este majoritară
au avut-o în comuna Freidorf au dat jos crucea care repre- cere ca să se facă slujbele proporțional ca număr de popu-
zenta răstignirea Domnului ISUS HRISTOS și care era în lația ceea ce preoții, mai toți unguri, nu vreau și în plus se
sala unde au ținut ei adunarea, din localul Școalei Confe- repartizează mai mult pe unguri.
sionale din acea comună.- Să se verifice dacă intransigența preoților nu este o
- Preotul SIMONICI, croat maghiarizat din acea atitudine de luptă a bisericii și dacă manifestarea șvabilor
comună, auzind faptul săvârșit de învățători, a mers la fața nu este cumva un mijloc de luptă contra bisericii.“
locului și a cerut ca crucea să fie pusă la loc.- În urma unei Șeful S.J. Vinga va raporta către L.J.T.T., pe
17
discuții destul de violente crucea a fost pusă la loc.- Acest data de 15 mai 1942, ca răspuns la ordinul acesteia nr.
lucru a fost admis din partea învățătorilor șvabi numai 411/1942, că „...după datele culese de la persoane demne
în numa amenințării că altfel nu le va permite să-și țină de încredere, scopul adunării de la Timișoara a învăță-
adunarea în localul școalei.- Numele învățătorilor cari au torilor și reprezentanții Bisericii Romano-Catolice a fost
luat crucea nu s-a putut afla deoarece numai ei au fost la pentru a vota hotărârea ce urmează a se aduce pentru ca
fața locului și nu se spun.- toată averea de care dispune această Biserică să treacă
În tot timpul acestor ședințe, pe pavilionul din sub administrarea Grupului Etnic German, iar preoții să
curtea școlii a fost arborat numai drapelul german. nu mai aibă nici un amestec.-
2.- Organizația șvăbească din comuna Șag, dela 1 Din acest motiv au luat parte și ungurii, pentru că și
ianuarie 1942, nu mai merg la biserică.- Acțiunea contra ei sunt de aceeași religie.-
bisericei se continuă de către șvabul Klein Iosif din acea Hotărârea definitivă nu o cunoaștem încă.-
comună.- Preoții sunt contra și spun că aceasta este o nouă
- Șvabul Klein Iosif, din comuna Șag, cu ocazia că- tendință de afacere din partea conducătorilor Grupului
sătoriei sale ce a avut loc în luna februarie 1942, a spus Etnic German.“
părinților săi că nu intră în biserică până nu se scoate Atitudinea negativă față de biserică nu era însă ac-
toate icoanele sfinte din biserică a lui Hristos și Maica ceptată de întreaga populație germană din Banat. Potrivit
Domnului- unui ordin al L.J.T.T., al cărui text este preluat de P.J. Șag
- Șvabul Schneider Ioan, tot din comuna Șag, în luna în nota sa din 16 mai 1942, pe 8 aprilie ar fi avut loc
18
ianuarie 1942, când preotul romano-catolic din acea co- o întrunire a învățătorilor și delegaților șvabi, ca urmare
mună a umblat cu crucea prin comună, sus-numitul când a „...nemulțumirilor acestora și o parte din populațiunea
s-a apropiat preotul de casa lor a aruncat crucea jos de pe germană de faptul că organizația germană din Timișoara
masă, spunând că este o porcărie crucea, iar când a intrat a interzis rugăciunea copiilor în școli și mersul la biserică
preotul în casă la ei el a ieșit afară.“ a tineretului german.-
L.J.T.T. va cere, prin ordinul nr. 24 februarie 1942, Cu ocazia întrunirii învățătorilor și preoților ger-
verificarea informației cum că „...organizațiile germa- mani (s-)a cerut organizației germane Timișoara să apro-
14
ne au început pe față lupta contra bisericii și anume prin be rugăciunea în școală și mersul tineretului la biserică,
aceea că se fac conferințe cu copiii ca să nu meargă la iar răspunsul a fost cam negativ.-
biserică. Cei cari nu execută dispozițiunile ar fi supuși la Adică că la comunile rurale unde s-a obișnuit ru-
amendă și alte constrângeri.“ găciunea în școală și mersul tinerilor la biserică să se
Pe 7 martie 1942, șeful P.J. Săcălaz informa : continue mai departe cu aceste procedee (adică să facă
15
„2.- Unii dintre locuitorii comunei Săcălaz sunt ne- rugăciuni și să meargă tineretul la biserică).-
mulțumiți de faptul că se distruge credința tineretului pen- În orașe nu s-a aprobat însă această chestiune.-
tru că partea învățătorilor nu mai este conservată astfel În ziua de 16 mai 1942 se face o nouă întrunire
se spune și este chiar dovedit că vechiul obicei din școală pentru dezbaterea cauzei.“

13 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti- 16 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti-
miș-Torontal, inv. nr. 620, dosarul nr. 59/1941-1945, fila 111. miș-Torontal, inv. nr. 619, dosar nr. 373/1940-1944, fila 120.
14 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti- 17 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti-
miș-Torontal, inv. nr. 620, dosarul nr. 59/1941-1945, fila 102. miș-Torontal, inv. nr. 619, dosar nr. 373/1940-1944, fila 145.
15 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti- 18 D.J.T.A.N., Fond 161 – Legiunea de Jandarmi Ti-
miș-Torontal, inv. nr. 620, dosarul nr. 59/1941-1945, fila 113. miș-Torontal, inv. nr. 620, dosarul nr. 59/1941-1945, fila 141.

Pag. 49