Page 46 - Revista Morisena

MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017

activistul a constat în faptul că doi cetăţeni au refuzat să gara Teremia Mare, când miliţienii favorizau pe dislocaţi
deschidă uşa când forţele poliţieneşti le-au comunicat, în – spunând că de ce (ei) să fie traşi mâine la răspundere.
cursul nopţii, ordinul de deportare. Concluzia era că, totuşi, Faţă de acţiunile duşmănoase, organele Miliţiei nu au fost
„opoziţie făţişă nu a fost”, şi că „nu au fost nici plânsete”. destul de vigilente şi active în aceste cazuri.” (109)
(104) „Cauzele” acestei stări de spirit erau explicate în Potrivit unui Raport informativ al Securităţii, în
acest fel: dislocaţii „au văzut forţele noastre” şi de aceea perioada 18-22 iunie 1951, regionalele C.F.R. Timişoara şi
„în rândurile celor plecaţi există o psihoză de război şi (ei) Craiova au participat la „operaţiunile de dislocare” cu 56
sunt bucuroşi că pleacă de aici şi atunci când va fi război, de trenuri, alcătuite din 2.962 de vagoane. (110) Acestea
ei vor fi în interiorul ţării.” (105) Din punctul de vedere al au circulat pe rutele Timişoara-Lugoj-Caransebeş-Orşova
raportorului, „întreaga populaţie germană e intimidată şi şi Arad-Ilia-Simeria. După o statistică din 22 iunie 1951,
e convinsă că vor fi luaţi; fiecare german stă împachetat. „au plecat din staţiile de îmbarcare din zona de dislocare
La populaţia română, mijlocaşii sunt intimidaţi, în rândul un număr total de 181 eşaloane, cu 7.780 vagoane,
săracilor şi al coloniştilor e o atmosferă justă. La Vălcani respectiv 9.733 familii, cu 33.944 persoane.” (111) Iar
o femeie săracă cu jumătate lanti (sic!) pământ a spus că e dintr-o Notă întocmită de aceleaşi organe se desprindea că
foarte justă măsura «de dislocare» şi acum, după plecarea la 22 iunie „programul de încărcare pe regionala Timişoara
acestor oameni, poate «răsufla» uşurată.” (106) nu s-a realizat conform planului”, deoarece dislocaţii din
La rândul său, raportorul pentru raionul Timişoara Biled, Beşenova Nouă şi Becicherecu Mic „n-au încăput în
evidenţia faptul că „în rândul populaţiei germane există trenurile speciale”, fiind necesară o „repartiţie suplimentară
teoria categoriilor, că acum s-a luat o categorie şi mâine de câte 30 vagoane pentru fiecare staţie.” (112)
vor fi luate alte categorii şi pe urmă întreaga masă a În total, după datele autorităţilor, au fost deportate
germanilor. La Iecea Mare, unde sunt foarte mulţi nemţi, 40.320 de persoane, dintre care: chiaburi şi cârciumari
populaţia germană spune că e «foarte bine» că «guvernul 19.034; basarabeni 8.477; macedoneni 3.557; foşti S.S.-
ne-a scăpat de basarabeni». La Jimbolia au fost unele işti 2.344; cetăţeni străini 1.330; rudele celor fugiţi
cazuri, când basarabeni au rămas în afara listei”, astfel încât peste graniţă 1.218; titoişti 1.054; epuraţi din zonă, fiind
au fost întocmite ulterior „liste suplimentare”. Activistul consideraţi duşmani 731; contrabandişti 657; epuraţi
consemna mai multe cazuri de „chiaburi” obligaţi să plece, proveniţi din afară 590; persoane care au sprijinit bandiţii
care au „denunţat”, în spiritul politicii staliniste care ţinea 367; condamnaţi politic şi de drept comun 341; persoane
delaţiunea la mare cinste, pe „alţi chiaburi care nu au fost aparţinând conducerii Grupului Etnic German 257; moşieri
pe listă. La fel au fost cazuri, când cetăţenii care au rămas şi industriaşi 162; foşti comercianţi 21; alte categorii 180.
au demascat pe unii care nu au fost pe listă.” (107) (113) Miodrag Milin estima cifra totală a sârbilor deportaţi
Printre incidentele petrecute cu ocazia ridicărilor, la peste 2.000. (114)
Stenograma menţionată amintea faptul că la Becicherecu O statistică a capilor de familie deportaţi după
Mic o deputată a Sfatului popular „a fost atacată noaptea naţionalităţi pentru cele 18 localităţi de deportare din
de 4 indivizi”. Pe câteva vagoane staţionate în gara din Bărăgan dădea următoarele cifre (vezi tabelul): (115)
Timişoara au fost depistate chiar „inscripţii” cu lozinca: Rezultau următoarele procentaje ale naţionalităţilor
„Moarte comuniştilor”. (108) Unele probleme erau capilor de familie deportaţi în aceste localităţi: români
menţionate şi în Referatul asupra activităţii Miliţiei din 22 bănăţeni 32,77%; basarabeni şi bucovineni 22,99%;
iunie 1951: „S-a observat în activitatea Miliţiei lipsa muncii macedoneni (aromâni) 5,89%; germani 25,68%; iugoslavi
politice de masă, de împletirea sarcinilor administrativo- 8,27%; alţii 4,36%.
organizatorice cu munca politică de lămurire şi convingere, În legătură cu terenurile rămase prin dislocarea
(de aceea) miliţianul în multe cazuri nu a fost un îndrumător acestor oameni, era făcută la 22 iunie 1951 şi o Propunere
al populaţiei, care să descopere şi să demaşte uneltirile şi de felul cum să se muncească terenurile evacuaţilor, de
elementele duşmănoase dislocate. În unele cazuri, ca de către primul secretar al raionului Sânnicolau Mare, Ioan
exemplu la Teremia Mare, (un locotenent) de Miliţie a avut Lupu, care arăta că „unele culturi” de pe „cca. 12.000
o atitudine împăciuitoristă faţă de aceste elemente – din ha de teren rămas” trebuiau urgent recoltate. Din pricina
care cauză a fost schimbat cu o muncă de birou. În perioada „lipsei acute de braţe de muncă”, activistul propunea
acestei acţiuni, organele de Miliţie au avut o serie de lipsuri, iniţierea recoltării „sub formă de muncă voluntară”, pentru
confuzii, abateri de la hotărâri, de la morala proletară, că „munca sub formă de plată în bani va fi grea sau chiar
şi chiar lipsă de vigilenţă faţă de duşmanul de clasă.” imposibil” de realizat. Ca urmare, se solicita recurgerea la
Teremia Mare era un fel de cap de afiş în acest sens: „În muncă forţată! (116)
comuna Teremia Mare, miliţianul Craioveanu a îndemnat Deportările din vara lui 1951 erau completate
pe Iutchin Dumitru, preşedintele Frontului Plugarilor, să cu H.C.M. nr. 344 din 15 martie 1952, care specifica:
facă o cerere ca să scape pe chiaburul Roşu Petru, cererea „Ministerul afacerilor interne va putea, pe cale de decizie,
a fost iscălită de 104 oameni. Acţiunea a fost demascată de să dispună mutarea din centrele aglomerate a oricăror
agitatoarea Vesa Ana. În com(una) Nerău, miliţianul Bobu persoane care nu-şi justifică prezenţa în aceste centre,
a înştiinţat chiaburul Fleseriu pentru a fugi din comună, precum şi mutarea din orice localitate a persoanelor care,
fiind naşul copilului său. O acţiune duşmănoasă a fost în prin manifestările faţă de poporul muncitor, dăunează

Pag. 44