Page 45 - Revista Morisena

Revistă trimestrială de istorie

veţi porni!» «Bine, încotro pornim?» «Nu te interesează cumpărate la preţuri derizorii de „colectivele de primire
încotro porniţi, voi trebuie să lăsaţi totul şi să plecaţi.» formate din delegaţi ai Sfatului popular şi ai Ministerului
Ne-a citit un ofiţer legea şi spune: «Aveţi dreptul să luaţi agriculturii.” Referatul din 22 iunie constata că: „Organele
doi cai, capre, o vacă şi un porc.» Apoi zice: «Nu, porcul de Miliţie nu au căutat să evite creierea unei atmosfere
nu! Numai şase păsări, găini, gâşte sau raţe, dar numai nesănătoase, şi astfel la Tomnatic, Bărăteaz etc. Miliţia a
şase, nu mai mult.» ordonat împachetarea dislocaţilor în 2 ore, în care timp nu
Aşa ne-au rămas toate acasă când am pornit şi a au putut lua cu ei aproape nimic. După întâlnirea lor cu
rămas totul deschis. Ne-au aşezat în căruţă cu ceea ce am ceilalţi din alte sate, s-a creat o atmosferă nesănătoasă, (cei
luat. Cu căruţa ne-au dus până la Belobreşca.” (93) dislocaţi) plimbându-se de la gară până acasă după bagaje,
lucru dăunător şi nesănătos.” (98)
*** Totuşi, din perspectiva organelor de partid şi de
Dramele acestea cumplite, relatate chiar de cei care Securitate, „acţiunea pe linie militară a început foarte bine,
le-au trăit, au rămas neşterse în memoria protagoniştilor. în cea mai mare ordine, şi peste 2-3 ore de la începerea
Tabloul zugrăvit mai sus a fost aproape identic în toate acţiunii, s-a reuşit ca cei mai mulţi să fie pregătiţi
cele 203 localităţi lovite de cataclism. Miodrag Milin pentru dislocare.” Dar, cum era de aşteptat, ulterior „au
concluziona: „S-a distrus tot ce era civilizaţie de frunte pe o intervenit greutăţi din partea comisiilor de cumpărare”,
fâşie în adâncime de 25 de km spre frontiera cu Iugoslavia care, de pildă, la Sânnicolau Mare, „au ajuns prea târziu
lui Tito. Lumea înstărită a graniţei bănăţene şi oltene a la destinaţie.” (99) În 18 iunie „la ora 10 numai în 3
fost catalogată, fără discernământ, duşmană a sistemului comune au ajuns (aceste) comisii”, iar în alte localităţi
egalitarist al subculturii şi mizeriei umane.” (94) abia „seara la 6-7”, (100) conform Stenogramei şedinţei
Un Referat asupra activităţii Miliţiei, redactat de analiză a operaţiunii, şedinţă prezidată de primul-
la 22 iunie 1951 pentru „Comitetul regional de partid secretar al regionalei Timişoara, Isac Martin, la care
Timişoara”, consemna şi numeroase incidente petrecute participa şi Alexandru Drăghici. Din cauza defecţiunilor
înainte şi în timpul operaţiunilor de ridicare a cetăţenilor: organizatorice, „mulţi cetăţeni au trebuit să lase bunurile
„La Tomnatic şi Igriş s-au comis greşeli grosolane. La fără plată”. Stenograma mai arăta că în unele localităţi
Igriş vineri 15/VI, delegatul Securităţii raionale a chemat chiar s-au constituit comisii ad-hoc din „cetăţenii cinstiţi
chiaburii individual la Miliţie pentru verificare, duminecă şi din funcţionarii Sfatului”. Urmările au fost de-a dreptul
17/VI, elevii de Miliţie beţi au organizat o razie în comună, tragicomice: „Astfel, în multe părţi, cetăţenii au trebuit să
iar în dupămasa aceleiaşi zile, ei au chemat frizerii satului fie aduşi înapoi la vagoane. Toată noaptea s-a continuat
pentru a-i bărbiri (sic!), descoperind prin aceasta forţele inventarierea fără prezenţa cetăţenilor şi noaptea s-au plătit
armatei existente în curtea Miliţiei. Frizerul a lansat o la vagoane bani cetăţenilor. Astfel au fost făcute multe plăţi
serie de zvonuri în această direcţie. Aceste avertismente superficiale, s-au făcut şi afaceri, casierul plătind mai puţin
date chiaburilor au făcut posibilă dispariţia a 5 chiaburi decât (valorau) de fapt bunurile vândute, el însuşindu-şi
şi creierea unei panici în această comună. S-a dat ocazie din bani.”
pentru gruparea duşmanului, cu ocazia împachetării celor Bineînţeles, aceste comisii au aplicat din plin
dislocaţi, când s-a permis a veni rudele, care au început „intransigenţa revoluţionară”, comiţând crase abuzuri şi
plânsete, ţipete şi văicăreli. – Tot în această comună, interzicând dislocaţilor „să-şi ia alimentele toate, maşinile
neputându-se (face) plata imediată a bunurilor rămase, cei de cusut, biciclete, radio.” La Lovrin, şefa de comisie l-a
dislocaţi au fost chemaţi în faţa Miliţiei pentru a li se face ameninţat pe delegatul P.M.R., afirmând că acesta nu
plata, în jurul cărora s-au strâns rudele lor în număr de „respectă hotărârea guvernului”, permiţând celor dislocaţi
80-100 persoane. La intervenţia delegatului P.M.R., a fost „să-şi ia toate alimentele”. Ca urmare, Stenograma arăta că
împrăştiată această masă de oameni.” (95) activistul regionalei a ordonat „reţinerea” acestei şefe pentru
Alte incidente, şi mai grave, fuseseră săvârşite de un interval de timp de un „sfert de oră”. Delegatul P.M.R.
trupele de Miliţie, continua Referatul: „În Birda s-a tăiat din raionul Timişoara relata despre localităţi „care nu intrau
un porc pentru Miliţie şi militari – făcând masă comună -, sub incidenţa măsurilor de deportare”, şi-n care „autorităţile
iar la Peciu Nou şi Sânpetru Mare – miliţienii au băut vinul locale ar fi dorit” să fie luate aceleaşi măsuri împotriva
sigilat – mai mult, s-au îmbătat şi au încercat să violeze „duşmanilor de clasă”. (101) Astfel, „preşedintele Sfatului
femeia unui ţăran din Sânpetru Mare, la care au intrat de la Şag s-a îmbătat de bucurie, el nu şi-a dat seama că
forţat. – Cazuri de abatere de la morala proletară au fost comuna nu intră în zona respectivă şi a băgat în sperieţi
şi la Tomnatic, unde 2 elevi miliţieni în stare de ebrietate populaţia.” Stenograma califica aceste manifestări drept
s-au legat de o femeie, pe care au încercat să o violeze şi „stângisme” ale unor secretari de partid. (102)
pentru care s-au certat făcând uz de arme, cu care ocazie au Raportorul pentru raionul Sânnicolau Mare relata
împuşcat în picior pe femeie.” (96) despre „două cazuri de împotrivire” la deportare, deşi
Potrivit unei Directive strict secrete, dislocaţii „militarii erau foarte bine pregătiţi” şi „prin severitatea şi
puteau lua cu ei „tot ce le aparţine”, dar cu o condiţie: comportarea lor civilizată”, rezultatul a fost că „îmbarcarea
„fiecări familii (sic!) punându-i-se la dispoziţie cel puţin a mers foarte repede, fără scandal”, iar „coloanele” au plecat
un vagon.” (97) Bunurile care rămâneau urmau să fie „disciplinate la gară”. (103) Împotrivirea de care făcea caz

Pag. 43