Page 59 - Revista Morisena
P. 59

Revistă trimestrială de istorie



        comerciant, cârciumar etc. român, în tot satul?, sau și cei          Dr. Mihaela Bucin
        care practicau diverse meserii aveau pământ, se ocupau și            (Szeged - Ungaria)
        cu agricultura, și au fost trecuți în categoria economilor?
        Coroborând aceste informații cu cele oferite de alte docu-
        mente, înclinăm spre ce-a de a doua variantă.             Ilustrate dintre Mureș și Tisa
              4. Gradele militare (col. 5) au fost; 2 fruntași, 1 capo-
        rali și 2 sergenți. Ceilalți 78 erau simpli soldați.   Un pionier al șahului românesc,
              5. Decorațiile primite (col. 6) sunt mai greu de cla-  absolvent al Gimnaziului Piarist
        sificat pentru că nu cunoaștem valoarea lor. Din modul
        în care este menționată categoria (clasa) și materialul din   din Szeged: Valer(ian) Onițiu
        care este făcută medalia, rezultă că 2 militari au primit
        clasa I și alți 2 clasa a II-a (fără a se preciza metalul), 3 au
        primit Crucea „Regele Carol” și tot 3 medalia de bronz     O parte a intelectualităţii româneşti din Transilvania
        (fără a se preciza clasa).                            vestică şi Banat, de dinainte de 1920, şi-a făcut studiile la
              6. Să amintim că în Austro-Ungaria, încă la încorpo-  gimnaziul piarist din orașul Szeged (Seghedin).
        rarea tinerilor, aceștia sunt selectați în funcție de înălțime,   Ordinul Piarist (Ordo Clericorum Regularium Paupe-
        greutate, dezvoltarea fizică, fie ca soldați ,,de linie’’, adică   rum Matris Dei Scholarum Piarum) este un ordin călugăresc
        luptători pe front, și făceau instrucția în limba germană, fie   romano-catolic care are misiunea de a educa tineretul în spirit
        ca trupe auxiliare (honvezi) instruiți în limba maghiară. De   clasic şi creştin. A fost fondat de Iosif de Calasanz (Giuseppe
        altfel, și mobilizarea s-a făcut pe etape; la început erau che-  Calasanzio, la origine José de Calasanz, născut în Catalonia,
        mați sub drapel contingentele de tineri, apoi, pe măsură ce   în 1557). Ordinului Piarist a fost înfiinţat la Roma, în anul
        era nevoie de mai multe trupe de front, sau în spatele frontu-  1597, de unde s-a extins în toată Europa, urmărind și în pre-
        lui, și seriile mai vârstnice. Ținând cont de această realitate,   zent scopuri educative în conformitate cu valorile religioase.
        rezultă că 70 de militari au luptat pe front, iar 13 au fost tri-  Erau atraşi spre educaţie în primul rând copiii din familiile
        miși la partea sedentară, pentru servicii auxiliare, după cum   sărace. Până în prezent, Ordinul Piarist poate conta pe acti-
        rezultă din col.7.                                    vitatea a peste 1.300 de centre în toată lumea, repartizate pe
              7. Dintre cei trimiși pe front, Ioan Todorescu (30) și   patru continente .
                                                                           1
        Gheorghe Todorescu (62) au murit pe front, iar Isai Chi-   În  Imperiul  Habsburgic,  apoi  în  Astro-Ungaria,
        ricescu (35), Pahomie Berbeca (56), Petru Tomescu (73),   călugării  piarişti  au  fondat  o  serie  importantă  de  centre
        Ioan Licărețiu (78) și Ioachim Florescu  (80) au murit în   catolice de educaţie şi învăţământ. Primul aşezământ piarist
        spital,  sau în urma bolilor, sau a rănirilor. Total 7  din Ungaria datează din 1642. Informaţii despre înfiinţarea
              8. Numărul dispăruților (col. 6) este mai mare: Ioan   centrelor piariste de pe teritoriul Transilvaniei şi al Banatului
        Florescu (5), Gheorghe Novac (16), Nicolaie Florescu (29),   şi  despre  starea  acestora  la  începutul  secolului  al  XX-lea,
        Nicolaie  Chiricescu  (32),  Simion  Berbeca  (43),  Dumitru   sunt  cuprinse  în  lucrarea  de  doctorat  a  profesorului  Józsa
        Todorescu  (45),  Nicolaie  Lupulescu  (59),  Isai  Tomescu   János, „Piariştii şi Românii pînă la 1918”, susţinută în 1939 la
        (73), Pahomie Florescu (80), Gheorghe Florescu  (116) și   Universitatea din Cluj şi publicată un an mai târziu, la Aiud .
                                                                                                               2
        Petru Chiricescu (118); Total 11.                          Prima şcoală piaristă din Transilvania a fost gimnaziul
              10. Din cei întorși acasă, 61 au fost deplin sănătoși   înfiinţat în anul 1717, la Bistriţa. Acestuia i-a urmat cel de la
        (col.15), 4 invalizi (col. 13), iar 3 au murit până la data com-  Carei, deschis în anul 1723, iar apoi, în 1730, gimnaziul de la
        pletării tabelului, fără a se consemna cauza decesului.  Sighetu Marmaţiei. Pentru scurt timp a funcţionat un gimna-
              11. În urma celor căzuți pe câmpul de luptă, dispă-  ziu piarist şi la Mediaş. În Banat, piarişii au deschis un gim-
        ruți și morți până în anul 1922, au rămas 10 văduve. Deci,   naziu la Sântana, care din 1788 se transferă la Timişoara. La
        8 bărbați fie că n-au fost căsătoriți, fie că au fost văduvi,   7 iunie 1776 a fost înfiinţată o şcoală piaristă şi la Cluj. Mai
        fie că erau divorțați. Morți și necăsătoriți: Petru Tomescu   puţin cunoscut este faptul că Ordinul Piarist a fost activ şi în
        (73), Ioan Licărețiu (78) și Ioachim Florescu  (80) (total 3),   Oltenia, la Craiova. Activitatea călugărilor piarişti în Craiova
        iar dispăruți și necăsătoriți: Ioan Florescu (5), Nicolaie Flo-  a fost efemeră. Se pot citi detalii despre aceasta în aceeaşi
        rescu (29), Isai  Tomescu (73), Pahomie Florescu și Petru   lucrare de doctorat a lui Józsa János, apărută în 1940. În 1925
        Chiricescu (118).                                     în România a fost organizată Provincia Piaristă, care avea
              12. De-a dreptul dramatică a fost situația familiei Flo-  ca principale centre oraşele Cluj, Sighetu Marmaţiei, Carei
        rescu (80), care a pierdut 2 copii: Ioachim a murit, iar Paho-  şi Timişoara. Activitatea acestor instituții educative piariste
        mie a fost dat dispărut.                              din România a fost curmată brusc de autorităţile comuniste,
              13. Din col.18 rezultă că au rămas 20 de copii orfani.  în 1948, odată cu naţionalizarea şcolilor, Provincia Piaristă a
              14. După un secol, Povergina a cunoscut profunde
        schimbări demografice: populația a scăzut de la 378 locui-  1 Date de pe pagina centrului piarist general: www.sco-
        tori la 150 locuitori, iar din cele 27 nume de familii a căror  lopi.org
        bărbați au participat la Marele Război, mai sunt astăzi doar   2  Ioan  Józsa-Józsa,  Piariştii  şi  Românii  până  la  1918,
        9: Rusu, Chiricescu, Șerban, Novac, Udrescu, Berbeca, Pa-  Teza de doctorat, Universitatea regele Ferdinand I Cluj, Faculta-
        vici, Tomoni și  Zîrnea.                              tea de Litere şi Filosofie, Tipografia Keresztes Aiud, 1940


                                                                                                         Pag. 57
   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64