Page 36 - Morisena7_2017

MORISENA, anul II, nr. 3 (7)/2017

a fost deseori ținta și a unor zvonuri care aveau menirea Maiorul Ioan Peșchir, comandantul L.J.T.T. a trimis
de a zgândări diverse simțăminte naționale. Autonomia în teritoriu, pe 14 mai 1941, ordinul de informațiuni nr.
4
Banatului istoric sau transformarea acestuia în protectorat 28, prin care aducea la cunoștința șefilor de posturi și secții
german anula dintr-un foc pretențiile teritoriale ale româ- despre faptul că organizațiile locale ale șvabilor ar fi primit
nilor, sârbilor sau ungurilor și dădea aripi viselor etnicilor instrucțiuni de la G.E.G. pentru ca tinerii germani chemați
germani trăitori pe aceste meleaguri. Pe de altă parte, zvo- la concentrare de armata română să nu se prezinte, ci să
nurile privind deportarea în nordul Moldovei ba a șvabilor, plece în Germania sau în Iugoslavia ocupată, cu ajutorul
ba a românilor, inducea o permanentă stare de îngrijorare. militarilor germani.
Comportamentul armatei germane în Iugoslavia „Această acțiune ar fi pornită de Grupul Etnic Ger-
stârnea și mai mult neliniștea, informațiile ajungând în Ro- man cu scopul de a se refugia cât mai mulți germani din
mânia prin diverse persoane, în general de etnie sârbă, dar România și în special din Banat, ca ei să poată cere auto-
și prin agenți informatori de etnie română. Diversele acte nomia Banatului bazați pe numărul mare de refugiați, pro-
de răzbunare sau de pedepsire, execuții în masă, torturile punând guvernului german motivul că aceștia au fugit din
sau cruzimile aplicate prizonierilor, imobilizarea civililor cauza persecuției din partea românilor.“
și aruncarea lor de vii în Dunăre sau Tisa, toate acestea Comandantul L.J.T.T. cerea verificarea pe teren a si-
stârneau în Banat o adevărată teroare psihică. tuației „cu toată discrețiunea“ și raportarea centralizată pe
Studiul documentelor relevă cu prisosință starea secții până pe 25 mai 1941.
de spirit a acelor vremuri, iar cele mai concludente se
merită amintite, recenzate sau chiar redate integral în 1942
rândurile ce urmează.
Potrivit ordinului nr. 2780 din 29 ianuarie 1942,
5
1941 L.J.T.T. va anunța că:
„Informatori de peste frontiera iugoslavă arată că
Pe 11 martie 1941, S.J. Peciul Nou informa L.J.T.T. românii sunt rău tratați de șvabi cu cari conviețuiesc în lo-
că, potrivit discuțiilor dintre șvabi, toți șvabii din regiunile calități. Ungurii, din contra, se bucură de toate privilegiile,
mai slabe vor fi mutați în partea de nord a Banatului, unde putând să se întrunească, face comerț, avea radio la care țin
vor primi pământ mai bun. „Astfel, șvabii din cătunul Fo- sfat, în plus șvabii și ungurii s-au cartelat pentru a sabota
dorháza fac demersuri pentru a fi mutați în nordul Bana- pe români și sârbi în toate manifestările lor în legătură cu
1
tului, unde vor avea mijloace de comunicație mai bune și meseriile și comerțul. - De asemenea, corvezile se fac nu-
să fie toți așezați în masă compactă, nefiind mulțumiți cu mai de sârbi și români, de unguri nu se leagă nimeni.“ Se
locul unde se află în prezent.“ cere verificarea și raportarea acestei situații.
6
Șeful S.J. Vinga va comunica pe 31 martie 1942, Un alt ordin al L.J.T.T., din 27 martie 1942, solicita
2
că în comunele șvăbești a început să se facă un alt fel de verificarea faptului dacă în comunele șvăbești se face vreun
recensământ al populației șvăbești și averilor deținute. recensământ al populației germane, motivându-se acest lucru
„Din cercetările și verificările făcute de noi, rezultă ca măsură în vederea colonizării șvabilor în Ucraina, ceea ce
că acest recensământ se face în vederea autonomiei Bana- a provocat o mare disperare la etnicii germani din Banat.
7
tului, visată și dorită de șvabi, urmând ca după aceste date Prin ordinul nr. 121 din 12 aprilie 1942, L.J.T.T.
culese prin recensământ să se întocmească roluri de contri- solicita verificarea zvonului cum că șvabii din Banatul ro-
buabili, așa că la momentul oportun toate să fie gata. - Așa mânesc, sârbesc și maghiar ar intenționa să facă un me-
spun șvabii care sunt contra organizațiilor locale.“ moriu la Hitler prin care să ceară autonomia Banatului sub
Plut. Gh. Tărău, șeful P.J. Tolvădia, în nota sa din denumirea de „Donau Land“
3
8
13 iulie 1941, scria: Șeful S.J. Vinga raporta pe 20 aprilie 1942, referi-
„În ziua de 12 iulie 1941, cu ocazia serviciului de tor la problema memoriului pentru autonomie, că nu s-a
patrulare, am primit informația că nemți din acestea terito- putut afla nimic, nici măcar prin agenții acoperiți, dar că
rii se exprimă că: Banatul Jugoslav va fi cu cel românesc ideea persistă la conducătorii șvabilor și că:
o provincie, pe nemțește «Donatzland», spun că numai „Șvabii ce sunt contra spun că e posibil să fi fost
pentru acest motiv până în prezent Banatul Jugoslav nu făcut acest memoriu, însă numai de cei de la centru, fără ca
s-a ocupat de nimeni și că după terminarea războiului în masele rurale să știe și să cunoască conținutul, de teama de
Europa, acest Banat va fi sub stăpânirea Germaniei.“ a nu fi simțiți de autoritățile noastre și a le para intențiile.“
1 Majoritatea istoricilor consideră că localitatea purtând acest 4 D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 619, Legiunea de Jandarmi Ti-
nume a devenit parte integrantă a satului Gad, com. Ghilad, jud. miș-Torontal, dosarul nr. 9/1942, f. 8.
Timiș. 5 Ibidem, f. 13.
2 D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 619, Legiunea de Jandarmi Ti- 6 Ibidem, f. 31.
miș-Torontal, dosarul nr. 373/1940-1944, f. 99. 7 D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 619, Legiunea de Jandarmi Ti-
3 D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 619, Legiunea de Jandarmi Ti- miș-Torontal, dosarul nr. 373/1940-1944, f. 107.
miș-Torontal, dosarul nr. 344/1941-1946, f. 9. 8 Ibidem, f. 108.

Pag. 34