Page 32 - Morisena7_2017
P. 32

MORISENA, anul II, nr. 3 (7)/2017



              În  momentul  predării  sale  către  St.E.G.,  uzina  1971, vol. I, Reşiţa, 1971, p. 62.
        din Reşiţa dispunea de trei furnale, o turnătorie cu două   20  Victor  Brătfălean,  25  de  ani  de  mişcare
        cubilouri, o turnătorie cu un cuptor cu reverberaţie, o nouă  muncitorească la Reşiţa 1903-1928, Reşiţa, 1998, p. 26.
        linie de laminare şi pudlaj, două forje de material mărunt, o   21  Ibidem, p. 27.
        fabrică de maşini, o forjă de cazane şi o strungărie. Fabrica   22  Ibidem.
        de  maşini  producea  atât  maşini  cu  aburi,  cât  şi  cazane   23  225  de  ani  de  siderurgie  la  Reşiţa.  Schiţă
        cu aburi, instalaţii pentru mori şi gatere, poduri de fier şi  monografică (1771-1996), Reşiţa, 1996, p. 86.
        structuri  metalice  pentru  şarpante.  (153)  Tot  atunci  mai   24  Victor Brătfălean, op. cit., p. 27.
        existau şi concesionari minieri particulari, care exploatau   25  Ibidem.
        cărbunele din Valea Secu şi din munţii Râul Alb. În Valea   26  Ibidem, p. 27-28.
        Secu  deţineau  în  concesiune  perimetre  miniere  Tereza   27  Ibidem, p. 28.
        Tismonar şi Georg Herglotz, iar în munţii Râul Alb deţineau   28    Georg  Hromadka,  Scurtă  cronică  a  Banatului
        Georg Wallner şi acelaşi Georg Herglotz. (154) St.E.G. va  montan, 1995, p. 45.
        prelua şi aceste exploatări.                               29  Victor Brătfălean, op. cit., p. 28.
              În  acea  vreme,  uzinele,  exploatările  şi  domeniile   30  Ibidem.
        St.E.G.  din  Banat  reprezentau  cel  mai  mare  complex   31  Ibidem, p. 30.
        industrial  de  pe  teritoriul  Ungariei.  (155)  În  perioada   32  Georg Hromadka, op. cit., p. 54.
        existenţei acestei societăţi (1855-1920), ca şi în perioada   33  Victor Brătfălean, op. cit., p. 29.
        U.D.R.-ului  din  1920-1948,  Reşiţa  va  cunoaşte  un  mare   34  Dan  Gh.  Perianu,  Istoria  uzinelor  din  Reşiţa
        avânt industrial şi se va situa pe locuri fruntaşe în ţară şi  1771-1996, Reşiţa, 1996, p. 38.
        în Europa la numeroase capitole ale dezvoltării activităţii   35  Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 73.
        industriale. Totuşi, aceste perioade de maximă dezvoltare   36  200 ani de construcţii de maşini…, vol. I, p. 55.
        cunoscută de uzinele reşiţene îşi au începuturile în dificilele   37  Ion  Păsărică,  Monografia  Uzinelor  de  Fier
        decenii dintre 1771 şi 1855, când au fost puse bazele tocmai  şi  Domeniilor  din  Reşiţa  şi  frumuseţea  naturală  a
        ale  acestei  puternice  dezvoltări  ulterioare.  Astăzi  putem  împrejurimilor, Bucureşti, 1935, p. 12.
        spune cu certitudine că fără paşii de început, ai căutărilor   38  Ibidem.
        şi  ai  sacrificiilor,  nici  perioadele  ulterioare  nu  ar  fi  fost   39  Din istoria cărbunelui. Anina 200, Reşiţa, 1991,
        posibile la adevărata lor dimensiune.                 p. 12-13.
                                                                   40  Ion Păsărică, op. cit., p. 12.
              Note:                                                41  Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 73.
                                                                   42  Ibidem.
              1  Rudolf  Gräf,  Două  documente  referitoare  la   43  200 ani de construcţii de maşini…, vol. I, p. 61.
        începuturile furnalelor din Reşiţa, în Banatica, Reşiţa, 8,   44  Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 73.
        1985, p. 258.                                              45  Ibidem.
              2 Johann Jakob Ehrler, Banatul de la origini până    46  Ion Păsărică, op. cit., p. 12.
        acum (1774), Timişoara, 1982, p. 96, 150.                  47  Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 73.
              3 Ibidem, p. 96.                                     48  Ion Păsărică, op. cit., p. 12; Georg Hromadka,
              4 Ibidem.                                       op. cit., p. 45.
              5 Ibidem.                                            49  Ion Păsărică, op. cit., p. 12.
              6 Ibidem, p. 150.                                    50  Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 73.
              7 Francesco Griselini, Încercare de istorie politică şi   51  Georg Hromadka, op. cit., p. 47.
        naturală a Banatului Timişoarei, Timişoara, 1984, p. 281.  52  Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 73.
              8 Ibidem, p. 287.                                    53 Volker Wollmann, Dezvoltarea tehnicii miniere
              9  Mircea  Rusnac,  Datarea  vizitei  lui  Francesco  din munţii cărăşeni în a doua jumătate a secolului al XVIII-
        Griselini la Reşiţa, în vol. Societate şi civilizaţie în Banatul  lea, în Banatica, Reşiţa, 1, 1971, p. 201.
        istoric, Timişoara, 2003, p. 361-365.                      54  Din istoria cărbunelui. Anina 200, p. 42.
              10  Francesco Griselini, op. cit., p. 287.           55  Arhiva Muzeului Banatului Montan Reşiţa, ms,
              11  Ibidem, p. 288.                             nr. inv. 28.135.
              12  Ibidem.                                          56  Rudolf Gräf, Amenajări hidrotehnice din judeţul
              13  Ibidem.                                     Caraş-Severin în sec. XVIII-XX, în Banatica, Reşiţa, 8,
              14  Gheorghe  Cimponeriu,  Din  istoricul  Reşiţei,  în  1985, p. 285.
        Buletinul U.D.R., vol. I, nr. 2, Reşiţa, decembrie 1930, p. 69.  57  Ibidem.
              15  Ibidem.                                          58  Ibidem, p. 287.
              16  Ibidem, p. 70.                                   59  Ibidem.
              17  Ibidem.                                          60  Ibidem;  Arhiva  Muzeului  Banatului  Montan
              18  Ibidem.                                     Reşiţa, ms, nr. inv. 9.371, p. 38-39.
              19  200 ani de construcţii de maşini la Reşiţa 1771-  61  Ibidem, p. 39; Rudolf Gräf, op. cit., p. 287.


        Pag. 30
   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37