Page 28 - Morisena 4_2017

MORISENA, anul II, nr. 4 (8)/2017

ți rămână străin, că fidelitatea față de împărăția cerului Dușan Baiski
nu înseamnă dispreț față de împărăția pământului. (Timișoara)
Dispunând de această extrem de clară concepție
despre viață și lume, Peter Jung a scris nu numai în- Mișcarea Legionară
tr-o limbă aleasă și armonioasă, recurgând la o mare
varietate de ritmuri, de rime, de măsuri și de strofe, ci, în Banatul Iugoslav
ca nimeni altul dintre-ai săi, a exprimat incredibil de
limpede, pe înțelesul tuturor, sentimente, emoții, idei,
enunțuri, crezuri ori a zugrăvit (că doar ut pictura po- Există în istoria României un coșmar al politicienilor
esis, nu-i așa?) peisaje policrome și atmosfere polifo- de ieri și, paradoxal, de astăzi, care se numește Mișcarea
ne. Prin acestea, Peter Jung ni se relevă ca un poet cla- Legionară. Sarcina autorului cărții de față nu este nici de
sicizant, bucurându-se de o mare popularitate în rândul a critica, nici de a apăra Mișcarea Legionară, care nu are
semenilor săi, mai ales postum, când au fost publicate nevoie de avocați, fiindcă nu a fost subiectul proceselor de
multe din poeziile rămase în manuscrisele sale, atât în la Nürnberg din 1945-1949, ci de a arăta, pur și simplu, că
România, în redacția lui Franz Th. Schleich, Nikolaus Mișcarea a existat și a făcut subiectul foarte numeroaselor
Horn și Simion Dănilă, cât și în Germania, în redacția rapoarte polițienești. Fondul arhivistic național, deschis ac-
lui Nikolaus Horn, Werner Krutsch și Hans Bräuner. cesului public cel puțin deocamdată, până nu se comandă
La centenarul nașterii lui Peter Jung (1987) nu ști- din exterior inaccesibilizarea acestuia, conține zeci de mii
am aproape nimic despre acest poet șvab. Răspunzând de pagini de culpabilizare a legionarilor. În studiul de față,
rugăminții prietenilor mei germani de la „Neue Banater însă, ne vom limita a scoate în evidență aspecte surprinse de
Zeitung” din Timișoara, ziar la care am colaborat destul acele rapoarte polițienești care au vizat legionarii refugiați
de frecvent în anii ’80 ai secolului trecut, să traduc în în Banatul Iugoslav. Desigur, ar fi interesant de studiat și
românește (ceea ce nu se mai făcuse până atunci) câteva documentele existente în arhivele sârbești și germane cu pri-
poezii pe care să le citesc cu prilejul festivităților de la vire la acest subiect, dar, desigur, exclusiv prin forțe proprii.
Jimbolia, am fost încântat să-l descopăr pe adevăratul „După 1989 s-a scris foarte mult despre Mișcarea Le-
cântăreț al întinsei câmpii bănățene, care nu era nici Le- gionară, dar fie că s-au reluat tezele din timpul regimului co-
nau, nici vreun alt poet român, german, sârb, maghiar munist (în lucrarea «Mihai Moruzov și Serviciul Secret de
sau de altă etnie, ci acest mare liric al șvabilor noștri. De Informații al Armatei Române», București, 1997, istoricul
atunci l-am tot tradus de plăcere și-l mai traduc și astăzi. S.R.I. Cristian Troncotă, vorbește despre Legiune ca despre
Dar de închinat la mormântul lui, n-am avut prilejul s-o o «mișcare ultranaționalistă, teroristă»), fie abundă o memo-
fac decât începând din luna mai 2003, când, reculegân- rialistică legionară, care a adus multe precizări și detalii care
du-mă, am conceput următoarea poezie: lipseau, dar care, inerent, este partizană. În aceste condiții nu
este de mirare că singura lucrare serioasă aparține unui isto-
ric străin, spaniolul Francisco Vega («Istoria Gărzii de Fier»,
La mormântul lui Peter Jung Barcelona, 1988), republicată în România, după 1990, în mai
multe ediții, în prestigioasa editură «Humanitas»“ - va scrie
În ţintirim – cetatea morţilor i-ai spus – Liviu Vălenaș în cartea sa „Mișcarea Legionară între adevăr
În marginea Jimboliei din câmpie, și mistificare“ (Ed. „Marineasa“, Timișoara, 2000).
1
M-am abătut acum din depărtări, sedus Așa cum scriam cu altă ocazie, a face abstracție de
De un prelung ecou de poezie. Mișcarea Legionară și de rolul acesteia în politica autoh-
Murind de sete, razele de soare tonă denotă, dincolo de orice etichete și păreri personale
Îşi sorb un ultim picur din ţărână – preconcepute, o crasă lipsă de luciditate. Istoricul Neagu
Mă aflu parcă-n arşiţă,-n răzoare Djuvara afirma că Mișcarea Legionara nu a fost o copie a
– Mai ştii? – la cumpăna-ţi de la fântână. nazismului sau fascismului, ci o mișcare autohtonă, născută
Răcori, zefirii nu-mi strecoară-n minte, din grupări studențești anticomuniste. Acesteia i se pun în
Şi niciun clopot nu-şi târăşte-agale seamă o serie de atentate și crime, uitându-se cu ușurință de
Vreun dangăt printre mutele morminte – crimele ordonate de Carol al II-lea împotriva ei și a liderilor
M-ajunge doar din versurile tale. ei și duse la îndeplinire de zelosul Armand Călinescu.
Poet al celor ce-au zidit o lume, Deși pornită în mediile studențești din Moldova, ca
Al celor ce-au venit din ceaţă-ncoace, atitudine aparent antievreiască, dar în mod clar anticomu-
Deschide-ţi ochii şi te miră cum e nistă, Mișcarea Legionară a găsit în Banat terenul cel mai
2
Banatul azi... Şi nu dormi în pace! fertil, lucru recunoscut inclusiv de Horia Sima:
1 A se vedea capitolul Naționalism, antisemitism, Mișcarea Le-
Jimbolia, 2 mai 2003 gionară din cartea: Dușan Baiski - Lugoj - Studii monografice,
Ed. Artpress, Timișoara, 2015, p. 49-77.
2 Horia Sima, Sfârșitul unei domnii sângeroase, Ed. Mișcării Le-
gionare, Madrid, 1977.

Pag. 26