Page 108 - Dusan Baiski - Razboi in Banat
P. 108

Dușan Baiski


       iulie 1943 „...până la data de 29 Iunie 1944“, cum avea să declare în
       procesul-verbal al anchetei. Va preciza același mers al evenimentelor,
       precizând că la el locuia în gazdă șeful gării din Nițchidorf. La faza cu
       altercația cu agentul secret german din casa familiei șefului postului
       de  jandarmi,  a  declarat:  „Retrăgându-se  înapoi  de  lângă  masă  și
       întinzând revolverul spre mine a spus ești dezertor și deși îi spuneam
       că nu sunt, acesta continua cu această calificare. Copiii și soția dlui
       șef de post au început a plânge. În același timp au sosit jandarmii
       postului ce l-au ridicat iar eu m-am ascuns în camera de alimente
       a șefului de post unde am rămas până ce agentul a fost reținut de
       jandarmi. După ce jandarmii l-au desarmat și legat, am venit în birou
       și i-am spus că nu-i rușine ce ați făcut cu mine? Acesta a răspuns că
       tu ești soldat german și eu i-am răspuns că eu nu mai sunt soldat al
       Germaniei ci sunt în țara mea unde doresc să fac armata. Ortsleiter-ul
       din curtea mea a spus soției că eu acum sunt soldat valah.“
             Martori  (denumiți  informatori  în  procesul-verbal)  au  fost
       jandarmul  fruntaș  Gheorghe  Lupoi  din  comuna  Pănătău,  județul
       Buzău, și, respectiv, Ana I. Olteanu, casnică, în vârstă de 38 de ani,
       de  loc  din  comuna  Șipot,  județul  Gorj,  soția  (pare-se  nelegitimă,
       ea purtând numele de fată) a șefului de post, precum și ortsleiter-
       ul Matei Löchinger, acesta din urmă nerecunoscând cum că agentul
       secret ar fi dat cu pumnul în masă în locuința șefului de post. Dar
       avea să declare: „Nu am văzut ca (agentul secret, n.n.) să amenințe
       pe jandarmii ce au venit aci fără arme.- Am ieșit în stradă și aci am
       discutat asupra celor ce să se facă. Jandarmii au ieșit și punând mâna
       pe agent i-au cerut a pre(da) revolverul. Acesta n-a voit și atunci,
       după ce spusese că Kreps nu mai este aici, au pus mâna și trăgându-l
       în  curtea  postului  au  dispus  desarmarea  agentului  cu  forța,  deși
       acesta le spunea în limba germană că el merge cu ei ori unde și predă
       revolverul de bună voie. Eu le-am spus însă nu m-au înțeles și în
       învălmășeala ce era am fost lovit de un jandarm atât cu palma cât și
       cu bocancul la picior. După aceasta eu am plecat la poștă și am vorbit
       cu  unitatea  acestuia  (a  agentului,  n.n.)...  […].  Sunt  nemulțumit  că
       un jandarm m-a lovit în fața publicului cu palmele și piciorul.“ Din
       declarația ortsleiter-ului reiese limpede că evenimentul a creat vâlvă
       în localitate. Iar lovirea sa de către un jandarm a fost înaintată spre
       știința Grupului Etnic German. În nota nr. 8.898 din 13 august 1944,
       către L.J.T.T., inspectorul jandarm colonelul Ioan Sârbu și, respectiv,
       șeful Serviciului de Poliție, locotenent-colonelul Nicolae Păturescu,
       aveau să scrie:


       106
   103   104   105   106   107   108   109   110   111   112   113