Page 211 - Dusan Baiski - Razboi in Banat
P. 211
Război în Banat - Studii monografice
Verificați și dați nume de persoane sau evrei din Timișoara cari
au făcut propagandă.“
Tot pe 16 octombrie 1942, P.J. Moravița va anunța L.J.T.T.
66
despre faptul că pe 15 octombrie, autoritățile militare germane din
Belgrad l-au pus în libertate pe lăcătușul de revizie Toader Toma
din gara C.F.R. Stamora Germană. Acesta fusese arestat la gara
feroviară Vârșeț de autoritățile militare germane, fiindcă preluase o
scrisoare de la un german din Banatul Iugoslav pentru a o duce unui
șvab din România:
„Am vorbit personal cu numitul - scria șeful P.J. Moravița - și a
spus că scrisoarea a primit-o dela germanul din Banatul Iugoslav era
adresată pe numele de Paul din Deta, tot un german, și era scris numai
atât, ei trăiesc foarte rău, populația săracă, adecă pătura de jos trăiește
foarte rău, iar cea de sus foarte bine.“
G.E.G. ar fi venit cu un ordin sever, cu măsuri drastice împotriva
germanilor care se vor fi dovedind a se abate de la o serie de măsuri
impuse de conducerea centrală. În ordinul său de informațiuni nr.
67
2232/21 octombrie 1942, L.J.T.T. le cerea posturilor de jandarmerie
din subordine să verifice și să raporteze dacă:
„- Tinerele germane sunt oprite a se căsători cu români.
- Tinerii germani de ambe sexe nu au voie a frecventa cursurile
școlilor românești, iar cei dovediți că au un frate sau o soră într-o
școală românească, atrage după sine eliminarea din școală a celuilalt și
eliminarea părintelui din grupul etnic.-
Orice aprovizionare sau cumpărătură sub orice formă este
interzisă a se face dela comercianți români.-
Diferitele regiuni locuite de germani au fost împărțite pe ținuturi,
dându-li-se denumiri: Ținutul Altant , Sitenburger etc.“
68
Șvabilor le este teamă de comunism. Însă nu tuturor, ci doar
celor mai în vârstă și mai bogați. Cel puțin așa reiese din raportul
69
66 D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 216, Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal,
dosarul nr. 90/1942, f 22.
67 D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 619, Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal,
dosarul nr. 9/1942, f. 92.
68 Transcrierea incorectă a numelor și/sau denumirilor străine este, din păcate,
o constantă în administrația românească de după Marea Unire. Desigur, nu putem
învinovăți sistemul educațional românesc, ci doar lipsa de respect, dacă nu chiar in-
cultură, din partea unor slujbași ai statului.
69 D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 619, Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal,
209