Page 63 - Petru Iliesu - No comment?

Stăteam treaz în întunericul camerei, într-un Bucureşti înţepenit în tăcerea nopţii, la 560 km de ceea ce lăsasem în urmă şi clocotea. what will happen. But I, where am I going to go? Nae Prelipceanu asks me if I have anywhere to stay. He invites me to stay at his home
Aş fi dat orice să pot fi în clipele acelea în Timişoara. Aici mă simt ca într-o cuşcă. Fără nici un sens, fără nici o perspectivă. until I find a solution. A courageous act on his part – to host a pariah, an “enemy of the system”. December 19, evening, at Nicolae
20 decembrie. O altă noapte scurtă, ţigări şi vânătoare de ştiri la radio. Dimineaţă, de după perdeaua ferestrei din bibliotecă, Prelipceanu’s. Nae has invited a Pole, a professor at the University. A friend. Kazimierz Jurczak. We must find a way out for me.

Timişoara, December 1989

Un slogan ceauşist: Omul – cel mai preţios capital” Ceauşescu slogan: “Man – the most precious capital”