Page 68 - Petru Iliesu - No comment?

rolurile. Eu, devenit un ocean de inocenţă. O victimă. O intepretare greşită. Un ţap ispăşitor. Aiurea! Îmi vin în minte scenele în Two or three hours of fitful sleep. Then the same turmoil and dialogue with the voices that swarm in my mind. Not a thought of
care îi dictam lui Sandu textele pentru manifeste şi când el se prăpădea de râs, fabulând în timp ce le scria pe bucăţi de carton cu formulating the word REVOLUTION. Here I am awake, sitting in a dark room, in a Bucharest rigid with the silence of the night,
o carioca. Clipa când porneam televizorul pentru a-l înjura vârtos, suculent pe Ceauşescu. 560 kilometres distant from what I left behind at the very moment when it was coming to the boil. I would give anything to be in
Timişoara now. Here I feel as if I am in a cage. For no reason, with no perspective. December 20. Another short night, cigarettes

Timişoara, December 1989

Bulevardul consacrat al demonstraţiilor The demonstrations’ consecrated boulevard