Page 77 - MEHALA

primăriei nici un fel de avere. Dar Timişoara a câştiget un
teritoriu, prin care arealul său se măreşte mai mult de două ori

favorizând enorm dezvoltarea sa ulterioară.
Recesământul din 1909 a înregistrat în Mehala 1458 de
case de locuit cu 2425 de locuinţi şi 8797 locuitori.
Din aceştia 1122 au avut vârsta de 6-11 ani. După limba
vorbită locuiesc aici: 2275 maghiari, 3149 germani, 44 slovaci,
2419 români, 3 croaţi, 832 sârbi şi 75 de altă limbă. După

religie au fost: 4909 romano-catolici, 44 greco-catolici, 341
reformaţi, 123 luterani, 3276 ortodoxi, 1 unitarian, 101 evrei şi
unul de altă confesiune.
In momentul unificării, necesarul bugetar comunal era
de 32560 coroane. Ultimul notar s-a numit Julius Belu (n.trad.
Iuliu Belu).
Reprezentanţii oraşului Timişoara au cumpărat noul

cartier Franciscin.
La 27 iulie 1919 românii au ocupat o dată cu Timişoara
şi Franciscin-Mehala, a cărei evoluţie a devenit acum mult mai
intensivă. Din interiorul oraşului a fost construită o linie de
tramvai, de-a lungul căreia a apărul o stradă care a constituit
prima legătură cu oraşul. În partea dinspre Iosefin a apărut

colonia maghiară Ronaţ, prin care cu timpul s-a realizat treptat
legătura cu Iosefinul. Ministrul român de interne a aprobat cu
ordonanţa nr. 16.392 circumscripţia a V-a cu denumirea
Principele Mihai pentru acest cartier al oraşului.
În 1922 a fost înfiinţată parohia romano-catolică şi
dotată din partea oraşului Timişoara. Primul preot romano-
catolic a fost părintele franciscan Paul Wrobel.

63