Page 84 - MEHALA

Čukur Mala era despărţită prin pârâul Mesić, care până
în prima jumătate a secolului al XVIII-lea se vărsa într-o mică

mlaştină, la nord de Irig Mala, despre care tradiţia spune că
locuitorii ei erau veniţi din Srem. De la aceasta se întindea spre
est Tokičeva Mala, respectiv Timičeva Mala (la casa de
rugăciune engleză) şi Radakova Mala, al cărei nume provine de
la o familie cu acelaşi nume stabilită aici. Acolo se găsea şi
Dečanska Mala, de la care spre sud se găsea Petika Mala (azi

Červenatska Mala). Dečanska Mala şi Petika Mala amintesc de
imigraţia sârbă care a avut loc în 1690 pe timpul patriarhului
Arsenje III Crnojević din Ipek şi din vecinătatea mănăstirii
Dečan. Petika Mala a primit mai târziu, probabil din cauza
solului roşcat aflat aici, numele de Červenatska Mala.
Pentru explicarea denumirii Mohale, Mahalla, Mehala
şi a prescurtării Mala mai menţionăm următoarele:

Mahalla este un cuvânt arab şi înseamnă, loc de odihnă,
de popas. In Asia Mică desemnează o unitate militară, dar în
nordvestul Africii o tabără de războinici, o armată care se
adună. Cuvântul turcesc a fost adus în ţinuturile noastre şi în
Balcani de către turci.
In Balcani el desemnează o localitate, o grupă de case,

un cartier, aşa cum rezultă din următoarele explicaţii.
În dicţionarul sârbesc de Vuk Karadžič (p. 360) se poate
citi: “Mahala [Maala, Mala], pentru cartier, cvartir (al unui oraş
sau sat), ,,regio urbis“ (lat. cartier al oračului)
În dicţionarul sârbo-german de Popović putem găsi:
“mala – cartier orăşenesc”.

70