Page 72 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat

III.12 Tân r din Sânnicolaul Mare în port popular (pag. 65, fotografia din
stânga).
Fotografia pe care persoana pozat o nume te “acest portret” “d ruit “v rului
meu Gh. Coto man, teolog”, ne-o prezint pe Vetica Albu din Sânnicolaul Mare
îmbr cat într-un frumos costum popular.
Ciupagul este împodobit cu cus turi de culoare închis , cu prec dere pe mâneci,
ornamente care contrasteaz cu albul c m ii. Poalele sunt i ele mai mult ca sigur din
pânz alb i prezint la partea inferioar o bordur cu motive geometrice. În fa ,
peste poale, “Vetica” poart o cotrân de culoare închis împodobit cu cus turi de
culoare deschis .
P rul ondulat al tinerei este par ial acoperit cu o cârp cu nodul legat în spate.
inuta mândr i expresia fe ei ne-o prezint pe Vetica Albu drept o persoan
st pân pe sine i con tient de figura pe care o are.
Fotografia este datat “Arad 4 V 926”, probabil data la care a fost f cut , dup
cum rezult din textul greu descifrabil al tampilei de pe spate, în studioul atelierului
“Kossakne és Schwarz“ din Arad.

III.13 “Zinica” în port popular (pag. 65, dreapta).
O alt fotografie a unei tinere îmbr cate în costum popular.
Tân ra din fotografia în format de carte po tal , realizat de c tre “Foto POPA
– Arad, Me ianu 3”, nu ne dezv luie decât prenumele “Zinica”, nume cu care este
semnat dedica ia de pe spatele fotografiei d ruit cândva “surioarei mele cumin i”.
i aceast fotografie a fost f cut la Arad, ora aflat pe malul drept al Mure ului
i care din punct de vedere strict geografic este situat la nord de Banat. Excep ie fac
doar cetatea în stil Vauban, construit între 765 i 783 sub regia armatei imperiale
pe malul stâng al Mure ului, precum i cartierele Aradul Nou i Sânnicolau Mic
(Sânmicl u ), ulterior înglobate municipiului Arad. În plus trebuie men ionat c
jude ul Arad cuprindea chiar i în perioada interbelic câteva localit i apropiate de
Arad, dar situate la sud de Mure .
Desigur c mul i dintre clien ii fotografilor ar deni proveneau din aceste sate
apropiate, dar aflate la sud de Mure . A adar este posibil ca “Zinica” s fie b n eanc ,
ideee sugerat i de modelul de cotrân a cu motive geometrice tesute cu fir auriu,
model relativ des întâlnit în portul popular feminin b n ean din lunca Timi ului i
care s-a p strat în form aprope nealterat pân în prezent.
Nu putem afirma cu certitudine, c aceast cotrân a fost esut cu fir de aur,
sau cel pu in aurit. S-ar putea ca pigmentul galben din fotografia colorat manual s nu
aib nimic comun cu realitatea, fiind doar sugestia fotografului sau dorin a clientului.
64