Page 169 - tmso

ă
ă
î
nu ai unde sa mananci ceva aici. Eu sunt bijutier, aveam
pravalie la Timisoara, nu ma pricep la altceva. Pentru ca ă
ă
ă
ă
ş
î
singurul loc unde mai stateam tot atat de mult ca la lucru a fost
ă
ă
î
ă
ă
ş
carciuma, am zis ca tot un birt trebuie sa fac. Asa s-a nascut
ă
î
ş
ideea si asa a îînceput istoria Festivalului de Jazz de la Garana”, a
ş
ă
povestit, Gigi Taus. ş
ă
ă
ă
„La Rascruce” avea sa schimbe destinul satului parasit de pemi,
ş
ş
urmasii fostilor colonisti germani asezati aici, care au plecat îîn
ş
ş
ş
ă
ă
ş
ă
ă
î
masa din zona Garana, dupa Revolutie. Locul îîncepea sa fie
ă
ă
ă
populat de banatenii dornici sa aiba o casa de vacanta, la
ă
ş
ă
ş
ă
munte, îîntr-o zona de o frumusete rapitoare.
ă
ş
ă
ă
î
„Am avut un pliant îîn mana, din 1938, îîn trei limbi: romana, ă
î
ş
ă
ă
germana si maghiara, care te invita sa îîti faci concediul la
ş
ă
ş
ă
Garana. Eu zic ca agroturismul s-a nascut aici, am stiut mereu
ă
ă
î
ca e un loc îîn care lumea vrea sa se adune. Turistii erau invitati ş
ă
ş
ă
ă
ă
ă
sa vina sa stea îîn casele pemilor, pentru ca fiecare locuinta are
ă
ş
ă
î
î
ă
ş
ş
o camera pentru oaspeti. Şi se manca, ce manca pemul. Şe
ă
stipula ca doritorii trebuie sa trimita o scrisoare îînainte, iar
ă
ă
ş
pemii mergeu cu caruta dupa ei la Şlatina Timis sau Resita”, a
ş
ş
ă
ş
ă
mai povestiti Gigi Taus. ş
ă
Bijutierul este unul dintre nasii festivalului, care aduna, îîn
ş
ă
ă
fiecare vara, mii de oameni din tara si din strainatate. La editia
ş
ă
ă
ş
ă
ş
a XVIII-a, cifra record de spectatori a fost îînregistrata sambata, ă
ă
ă
î
cand peste 8.000 de oameni s-au adunat pentru o cura de jazz.
î
ă
ă
In fiecare seara din cele patru de festival au participat, îîn acest
Î
an, peste 4.000 de spectatori. La show au mai participat zeci de
nume mari ale jazzului de peste hotare, din Ştatele Unite ale
Americii, Marea Britanie sau Norvegia.
167