Page 204 - SUMMA CUM FRAUDE

V-am explicat toate acestea ca să previn concluzii de genul “nu ştie despre ce
este vorba”!
Dar să revenim la problemele criticate de mine.
Între altele şi Dumneavoastră sunteţi coautorul unei cereri de brevet care este

departe de a fi original şi după cum le-am explicat şi celor de la OSIM conţine
doar date publicate anterior de alţi autori şi care se pot fi găsite în internet.
Pe lângă lipsa de originalitate a acestor aşa zise “invenţii”, cererile depuse la
OSIM conţin perle de genul, citez: “... la un câmp electromagnetic scăzut, cu
lungimi de undă curinse între 15...23,5 Hz ...” sau “seminţele nefolosite pentru
semănat putând fi utilizate pentru furajarea animalelor”.
Pentru dumneavoastră, care nu sunteţi agronom de meserie, menţionez că

materialul semincier la porumb este livrat de firmele producătoare (Monsanto, De
Kalb, DuPont Pioneer, Aventis, etc.) selectat, calibrat, tratat cu fungicide şi
insecticide, colorat cu fucsină (avertizare pentru material toxic) şi ambalat în saci
cu un număr de 50.000 boabe (1 unit). Consider că puteţi trage singur concluzia.
Între autorii acestei “invenţii” se regăsesc mai toţi fitotehniştii USAMVB între care
şi doamna Ilinca Merima Imbrea, soţia domnului decan şi prim autor al acestei

invenţii calificată de experţii de la Hohenheim ca fiind sub nivel de bachelor, o
“realizare” pe care doamna Imbrea şi-a trecut-o în dosarul de avansare la gradul
didactic de profesor universitar! Trei din “medaliile” enumerate în CV-ul dumneaei
sunt acordate pentru acest plagiat! (la pag. 5 din:
http://www.usabtm.ro/utilizatori/universitate/file/concursuri/2016-2017/sem1/nedeterm/ca
ndidati/imbrea%20ilinca/CV.pdf )
Cu alte cuvinte, nu este necesară expertiză nici măcar la nivel de bachelor pentru

ca să ajungi profesor universitar la Timişoara!
Nici cealaltă “invenţie”, cea cu cultura porumbului în covor vegetal mort, nu este
nici originală şi nici nouă. Pe lângă aceasta, “rezultatele experimentale” publicate
în diverse anuare din România, sunt de aceeaşi calitate. Textul acestora, redactat
în limba engleză abundă în cuvinte şi prescurtări româneşti cum ar fi “GG” fără a
avea explicaţia că probabil este vorba de o fertilizare cu gunoi de grajd. Cititorul

acestor “lucrări ştiinţifice” nu va găsi nici răspunsul la întrebarea care sunt
diferenţele de tratament între cele şase variante experimentale, sau care este
varianta martor (ex.: Research Journal of Agricultural Science, 42 (1), 2010 pag.
118 – 123).
Plauzibilitatea datelor experimentale publicate de dl. Imbrea şi colab. este mai
mult decât îndoielnică. Un profesor de specialitate de la Universitatea Stuttgart
Hohenheim le-a analizat şi mi-a trimis o scrisoare în care se găseşte următoarea
concluzie: “ din punct de vedere numeric imposibile, afirmaţia neputând fi
decât falsă“. Consider că nu este necesar să vă explic ce înseamnă de fapt
această formulare diplomatică!

198