Page 210 - SUMMA CUM FRAUDE
P. 210

Imbrea, la a cărui promovare s-au luat în calcul şi punctajele obţinute cu astfel
                      de brevete!
                   -  nici în cazul doamnei conf. dr. Ilinca Merima Imbrea, nu am avut dubii că nu

                      va promova „cu brio“ acest examen, având în vedere că şi ea beneficiază de
                      nu mai puţin de trei medalii dobândite de pe urma acestui „brevet“, evident
                      plagiat şi presărat cu mai multe „perle“ între care şi cea referitoare la, citez:
                      „un câmp electromagnetic scăzut, cu lungimi de undă cuprinse între 15...23,5
                      Hz“ (!). Acesta nu este de fapt singurul „merit“ al doamnei dr. Ilinca Merima
                      Imbrea, pentru că mai beneficiază şi de calitatea de soţie a domnului prof. dr.
                      Florin Imbrea, decanul Facultăţii de Agricultură a USAMVBT.

                          Faţă de această situaţie era şi de aşteptat ca domnul decan Imbrea şi unii
                   “binevoitori” din comisie să nu facă tot posibilul pentru a împiedica promovarea
                   domnului dr. Sorin Bungescu.
                          Dintr-un mail trimis de către o “cucuvea” (sau cel puţin aşa semnează) şi
                   de pe o adresă de mail care nu mai este actuală am fost avertizat că o să dau de
                   dracu, pentru că domnul decan (Imbrea) l-a rugat pe domnul profesor dr. Adrian
                   Borcean,  şeful comisiei de etică  şi pe  domnul  prof. dr. Dan  Manea,  şeful
                   departamentului protecţia plantelor să prezinte un referat privind una din cărţile
                   scrise de mine împreună cu domnul dr. Bungescu.
                          Este vorba  despre volumul  “Aparate, echipamente  şi maşini pentru
                   protecţia plantelor” apărut în anul 2006 la editura Agroprint (editura USAMVBT),

                   ISBN 987-973-8287-39-6.
                          Nu cunosc conţinutul acestor referate, dar se pare că sunt negative, motiv
                   pentru care sunt ţinute secret şi care se pare că contrazic opiniile formulate de
                   referenţii ştiinţifici în 2006 şi ale căror referate sunt publicate în acest volum. Spre
                   exemplu îl menţionez pe  prof. dr.  ing. Constantin  Ştefan  de la Universitatea
                   Politehnica din  Timişoara, care  fiind de profesie inginer mecanic agricol, este
                   persoana cea mai calificată dintre cei trei referenţi ştiinţifici.
                          Volumul în cauză se găseşte în toate bibliotecile Academiei Române şi în
                   bibliotecile universităţilor de profil din ţară. Pe lângă aceasta el poate fi accesat pe
                   internet cu link-ul: https://de.scribd.com/document/253205050/Masini.
                          Mărturisesc că de fapt eu am fost de acord cu analiza critică a celor scrise
                   de mine, lucru pe care l-am comunicat prin mail  şi domnului rector  Cosmin
                   Popescu cu menţiunea că eu: “consider binevenită această sarcină, deoarece cu
                   această ocazie cei doi vor avea ocazia să-şi însuşească cunoştiinţele necesare
                   privind maşinile  şi tehnologia utilizată (cel puţin la nivelul anului 2006) în
                   combaterea dăunătorilor care  fac  obiectul materiilor predate de dumnealor. Mă

                   îndoiesc că la doamna “specialistă” Tonea ar fi  avut vreodată ocazia să-şi
                   însuşească această materie.“
                          Doamna „specialistă“  prof. dr. Cornelia Tonea se  autointitula
                   „coordonatoarea disciplinelor de mecanizare“ şi în această „calitate“ obişnuia să



               204
   205   206   207   208   209   210   211   212   213   214   215