Page 126 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

Dușan Baiski

pentru fracționarism, pentru sectarism. Partidul trebuie să fie puternic pentru a
putea conduce poporul spre un viitor mai bun, spre socialism. Reacțiunea din lumea
întreagă nu va reuși în dorințele sale pentru desbinarea popoarelor, deoarece nu Tito
a creiat lupta, ci poporul a creiat lupta de eliberare și pe Tito.“ La aceeași ședință
este adoptată hotărârea de însușire în întregime a Rezoluției Biroului Informativ al
Partidelor Comuniste și Muncitorești și prelucrarea acesteia în cadrul minorității
sârbe din teritoriu. Lui Ioța Sapungin îi revine sarcina să prezinte documentul în fața
sârbilor din Cenad. Cum vor primi aceștia textul documentului, este concret descris
de Ioța Sapungin în referatul său prezentat pe 10 iulie 1948 în cadrul comitetului
executiv al Uniunii: „La chemare au răspuns numai circa 50 de persoane. Au primit
cu calm, dar foarte abătuți. Au exprimat speranța că se va ajunge la înțelegere. Unii
au observat că trebuie așteptat congresul. A se feri de provocări.“
A fost primul pas care i-a divizat pe sârbii din România, uimiți de brusca
schimbare a macazului politic: antifasciștii de ieri deveniseră peste noapte „slugile
imperialismului“, „spioni titoiști“ etc., etc. Prezentarea și prelucrarea rezoluției
în satele sârbești este întâmpinată cu neîncredere și amărăciune. Noua poziție a
conducerii U.A.C.D.S.R., care, brusc, se distanțează de „elementele sentimentale
naționale care împiedică înțelegerea și munca“, este tot mai des criticată.
În noaptea de 12-13 august a.c., indivizi neidentificați până în prezent au
răspândit prin curțile locuitorilor din comuna Cenadul Mare, în special la români,
următoarele manifeste:
1. Răspuns tov. Cervencov și altora.
2. Răspuns tov. Bulgari.
3. Ieșirile aventuriste ale guvernului albanez împotriva intereselor vitale ale
poporului albanez.
4. Lipsa de principii ca armă în lupta pentru principii.
5. Construirea socialismului ori întărirea capitalismului la sat și oraș.
Aceste manifeste în mare majoritate au fost distruse din cauza ploii, ce a căzut
în aceeași noapte cu răspândirea lor.
Dintre ele înaintăm anexat câte un exemplar numai Legiunii, care au putut fi
aduse la stare de descifrare prin uscare și anume dintre acele exemplare care au fost
mai puțin distruse.“
Potrivit unui raport scris de șeful Postului de Jandarmi Saravale, în data de
17 august 1948, în respectiva localitate au sosit două persoane importante: maiorul
Bugunović Jova, ajutorul atașatului militar al Republicii Federative Iugoslavia la
București, și Bogdanović Dobrivoj, secretarul celui dintâi. Aceștia au fost îndrumați
la preotul sârb, unde s-au întâlnit cu Giurgiu (Giurgiev) Bogdan, secretarul P.M.R.,
și Paia Ivanovici, ambii sârbi din Saravale. Oficiali iugoslavi s-au interesat de foștii
partizani voluntari sârbi din localitate, care au luptat și s-au jertfit în lupta contra
fascismului german, și au promis că familiile celor căzuți vor primi ajutor sau pensie.
În aceeași seară, maiorul Bugunović Jova a plecat la Sânpetru Mare, iar Bogdanović
Dobrivoj, la Cenadul Mare.
În continuare, redăm integral nota informativă a plutonierului-major Stan
Lincă, șeful Postului de Jandarmi Cenad, trimisă Legiunii de Jandarmi Timiș-

124