Page 128 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

Dușan Baiski

deja de două ori s-a exprimat către membrii de naționalitate sârbă că sunt titoiști și
cere ca să se ia măsuri pentru a se clarifica această situație. Tov. Popovici Slavco,
secr. Org. de Bază a luat ca sarcina să rezolve această problemă fiind Brigada lui.“
Nemulțumirea sârbilor de a fi considerați toți titoiști va fi arătată la ședința ordinară
a aceleiași organizații din 7 octombrie 1951, când „Tov. Jivanov Branco întreabă
dacă în cadrul gospodăriei s-a prelucrat combaterea titoismului. I s-a răspuns că s-a
prelucrat problema titoistă la toate ședințele...“ La propunerea de candidați pentru
biroul organizației de bază, nominalizat fiind și Jivanov Branco, „Tov. Socol Ioan
arată că nu este de părerea tovarășilor care l-au propus, fiindcă tov. Jivanov Branco,
când a fost președintele G.A.C., a avut tendințe naționaliste, neputând vedea alte
naționalități în colectiv.“
La ședința organizației de bază Sat a P.M.R., va fi exclus din partid însuși
secretarul acesteia, Nedelcov Vichente. Motivul ar fi fost pierderea carnetului de
partid și delăsarea în activitatea politică, însă unii vorbitori vor scoate în evidență
alte „greșeli“ ale acestuia. Mreja Ion va spune, printre altele, că în comună au fost
manifestări șovine „cum a fost cazul când secretarul U.T.M. a fost bătut de un
chiabur și nu a luat nicio măsură în această privință. [...] Când tov. Jivanov Mara
a fost arestată, de asemenea și când au fost arestați cei învinuiți pentru titoism din
comuna noastră și care mai târziu au fost condamnați, tov. Secretar a intervenit
pentru ei ca să-i scape.“ Acestei păreri i se va ralia și Toma Adam: „Când a fost
procesul titoiștilor și din comuna Cenad au fost ridicați unii învinuiți de titoism, el a
căutat să îi salveze intervenind pentru ei, săvârșind astfel o gravă abatere de la linia
partidului întrucât unii dintre aceștia au fost mai târziu condamnați la câte 10-15
ani închisoare. De asemenea, când Jivanov Mara a fost arestată, a trimis scrisori de
amenințare unor activiști de partid.“
În ședința extraordinară a organizației de bază P.M.R. de la G.A.C. „Ștefan
Plăvăț“, din data de 29 mai 1952, se cere excluderea din partid a lui Muntean Mihai,
„care a fost spion titoist și a sprijinit pe banditul Sapungin Ioța, la fel mare titoist...“.
În același proces-verbal de ședință mai scrie că „Muntean Mihai nu a fost de față la
această excludere, fiindcă a fost ridicat de securitate ca titoist.“
Pentru activitatea lor, reală sau mai puțin reală, o serie de etnici sârbi cenăzeni
vor ajunge la închisoare :
1
Achimov Ivan
Născut la Cenad, la 18 iunie 1894, cu domiciliu stabil în aceeași localitate,
la nr. 278. Cinci clase primare. De profesie, agricultor. Țăran mijlocaș, cu cinci
hectare de pământ, înainte de a deveni membru al Gospodăriei Agricole Colective.
A fost membru al Partidului Muncitoresc Român (fost P.C.R.). A fost condamnat de
Tribunalul Militar Timișoara la opt ani de temniță grea, pentru înaltă trădare, pentru
faptul de a fi avut legături cu niște persoane din Iugoslavia. A început ispășirea
pedepsei pe 1 august 1950, fiind deținut, pe rând, în închisorile din: Timișoara,

1 Fișele matricole penale ale deținuților politici se pot consulta on-line (valabil la 22 martie
2012) pe portalul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc,
la adresa: www.crimelecomunismului.ro
126