Page 15 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

acestui individ din această comună care este pur germană și hitleristă, membrii
din comună nu ar mai putea fi puși așa la curent cu ordinele și instr. ce s-ar da
de la centru și nici mișcarea nu ar mai fi așa de activă în comună.“ Un document
identic cu cel de mai sus și având la fel ca și acesta spațiu liber pentru completarea
numelui, a contingentului, regimentului și domiciliului, a fost trimis de plutonier
pe 22 martie 1940, pe numele lui Johann Jung, iar pe 23 aprilie, cu numele lui Peter
Huller.
O notă informativă trimisă la Secția din Sânnicolau Mare, pe 15
aprilie 1940, va relata cum că în ziua precedentă, „...a sosit cu trenul de la
Timișoara străinul supus german Edhoffer Norbert, de profesiune comerciant
și reprezentant al Fabricei «Volf» de unelte agricole din Germania, numitul
era însoțit de un alt german Volk, secretar al Reuniunei Agricole Șvăbești din
Timișoara și care germani s-au dus și au luat contact cu locuitorul Aubermann
Nikolaus, președintele Reuniunei Agricole Germane, din comuna Cenadul
Vechi, precum și cu alți circa 15 membri de frunte ai acestei reuniuni agricole
din comuna Cenadul Vechi.“ Referindu-se la scopul vizitei celor doi, plutonierul
Lincă scria că a fost vorba de demonstrații practice pe teren cu o unealtă agricolă
pentru săpatul zarzavaturilor. Fiind în permanență supravegheați, oaspeții nu
au putut face niciun fel de altă propagandă decât cea destinată uneltei, astfel că
au plecat ulterior la Sânnicolau Mare, Jandarmeria de acolo fiind înștiințată de
însuși Lincă.
Iată însă că pe 6 mai 1940, comandantul Legiunii de Jandarmi Timiș-
Torontal cere secției din Sânnicolau Mare să verifice dacă germanii din Cenad
care posedă aparate de radio invită la ei acasă și pe alți conaționali, pentru
a asculta emisiunile posturilor germane, iar ulterior „colportează tendențios,
alarmând populația română și înăsprind starea de spirit generală.“ Și, în
al doilea rând, să verifice care a fost adevăratul motiv al vizitei lui Edhoffer
Norbert la Cenad, fiindcă „adevăratul scop se bănuie că au fost să recunoască
frontiera și dacă nu sunt lucrări de fortificații.“ În al treilea rând, dacă este
adevărat că „Conducătorul cooperativei din Cenad, pe nume Folk, săptămânal
aduce la Timișoara pachete de ciorapi, mănuși confecționate de femeile șvabe,
săpun și altele pe care le predă la casa germană.“ Trei zile mai târziu, pe 9
mai, plutonierul-major Gloabă, șeful Secției de Jandarmi Sânnicolau Mare, va
trimite la Timișoara un raport privind verificările solicitate. Astfel, „...germanii
care posedă aparate de radio adună în domiciliul lor și pe alți conaționali care
ascultă emisiunile posturilor germane care le-ar colporta pe urmă alarmând
populația română, aceste informații nu corespund adevărului întrucât germanii
sunt așa de versați căci ei nu fac niciun fel de propagandă printre populația
română, totul ceea ce discută ei discută în legătură cu evenimentele de azi le
discută numai și numai între ei.
Din informațiunile primite de subsemnatul de la agenții rezidenți am
stabilit după cum am raportat mai sus că germanii fac propagandă hitleristă
numai între ei, ferindu-se de români pentru a nu fi reclamați jandarmilor spre
a li se dresa acte.

13