Page 17 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

acestor tineri și în special contra copiilor de la școală de a nu mai striga sub formă
de batjocură cu astfel de cuvinte după funcționari, intelectuali și fruntași români,
atunci când îi întâlnesc pe stradă.
Când se arborează drapelele, populația germană arborează steagul german lung
de 2-3 metri și la loc de frunte, iar steagul român îl are de câte ½ metri și 1 metru, pe care
îl pune și pe acesta într-un loc de unde abia se poate vedea și sucit și acesta după prăjina
pe care este pus, însă această sucitură este făcută intenționat de proprietar. La recentul
recensământ ce s-a făcut în ziele de 3 și 10 noiembrie 1940, suntem informați că s-au

Katholischer Mädchenkranz din Cenad
înscris și servitori români, care au fost angajați ca servitori pe la populația germană, cu
scopul de a se înmulți numărul populației germane la recensământul făcut.
Aproape în fiecare zi și seara, populația germană – bătrâni și tineri - țin fel și fel
de adunări și ședințe pe la diferiți intelectuali și conducători germani, spunându-ne că nu
mai avem nimic cu ei, pentru că s-au dus timpurile care au fost și că acum se pot aduna
și să facă ce vor, pentru că acum ei sunt la putere.“
În aceeași notă informativă, chiar în deschidere, Lincă va raporta: „Suntem
informați că în rândurile populației germane din comuna Cenadul Vechi și Cenadul
Mare, de pe raza acestui post, s-a format de curând un comitet din 3-4 persoane, care
după terminarea muncilor agricole de toamnă, să înceapă pentru a strânge tot felul de
alimente, precum și efecte de îmbrăcăminte ca: flanele de lână, ciorapi de lână și mănuși
de lână, precum și bani a câte 100 lei de iug(ăr) de pământ, pe care toate aceste alimente,
îmbrăcăminte și bani le vor depune la Casa Germană din Timișoara, de unde vor fi
trimise în Germania ca ajutor.“

15