Page 21 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

dirijorului Bartzer Nikolaus din Lovrin, care au cântat cântece naționale germane
și marșuri, după care formațiunile hitleriste au făcut repetițiile necesare până la ora
12, s-au dus la locuitori din comună unde au luat masa.“ Adunarea va avea loc în
parcul local, unde erau instalate de către armata germană două difuzoare puternice,
tribuna fiind pavoazată „...în verdeață și semnele distinctive S.S. de-o parte și de alta
4 steaguri germane și 2 românești.“ Conducătorii germani vor vorbi despre Hitler,
despre „...munca fără preget a lui Hitler pentru ridicarea poporului german. Cum
național socialismul a făcut pe fiecare german fericit redându-i toate libertățile.“
Vorbitorul, respectiv Andreas Schmidt, conducătorul G.E.G., „...ca încheiere, a
arătat că pentru germani nu mai sunt granițe, sunt liberi să fie cu toții uniți din tot
sufletul să pună umăr la umăr să ajute Germania materialicește și moralicește pentru
câștigarea deplinei victorii. Căci numai așa se poate asigura liniștea și fericirea
poporului german.“
Secția de Jandarmi Sânnicolau Mare va remite Legiunii, pe 28 mai 1941,
un tabel nominal cu 19 șvabi cenăzeni „...fugiți în Germania și reveniți iarăși în
România.“ Nouă dintre aceștia „...au fost duși de către armatele germane cu
mașinile în Germania și înapoiați iarăși cu mașinile germane în comuna Cenadul
Vechi și Cenadul Mare, ei nefăcând parte din cei 300 expulzați din Germania până
(la) Timișoara. Toți au trecut prin punctul Sămânța Cenadul Mare prin Ungaria și
apoi în Germania.“
Jandarmeria cenăzeană va fi informată că pe 4 iunie 1941, „...adică cu o
zi înainte de a se face verificarea rechizițiilor de către delegatul Regimentului 10
Călărași, în comuna Cenadul Mare și Vechiu, a fost în comuna Cenadul Vechi și la
primărie un anume inginer Patzval, de la Organizația «Todt» din Timișoara, care ar
fi făcut propagandă și ar fi spus către funcționarii primăriei Cenadul Vechi, casierul
Huller Peter și ajutorul de primar Aubermann Emerick, ca să nu dea niciun fel de
rechiziții din comună când li se va cere, decât numai sub presiunea armatei dacă li
se va face, și că acest inginer a fost cu motocicleta și ar fi umblat prin toate comunele
germane de a face această propagandă de a nu se da rechiziții când li se va cere de
către armată.“ Raportul mai pomenește și de un camion german, intrat pe la pichetul
„Sămânța“, care „... a intrat în curtea lui Hinckel Joseph, unde s-au dat jos din
camion un număr de opt tineri germani și două femei, care au fost aduse cu camionul
din Germania, iar după ce i-a lăsat jos în acea curte, camionul și-a continuat drumul
spre Timișoara.“
Printre informatorii Jandarmeriei din Cenad erau, evident, nu doar etnici
germani, ci și români. Numele acestora nu era pomenit nici măcar în notele
informative și rapoarte. Într-o corespondență din 22 iunie 1941, plutonierul Stan
Lincă va scrie că „...agentul nostru rezident care ne-a dat această informație în
mod foarte discret nu voiește a face niciun fel de declarație în această cauză cu
inginerul semnalat și nici de la funcționarii primăriei respective, întrucât numitul,
fiind singurul funcționar român la această primărie germană, va fi pus într-o situație
critică atât cu funcționarii primăriei, cât și cu populația germană din comună care
sunt numai de origine etnică germană și că nu vrea ca să-și pericliteze situația sa
de funcționar în timpurile de azi care sunt așa de grele față de populația germană,

19