Page 25 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 25

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)


              Modul  în  care  se  dezvoltă această problemă este  că din cauza evenimentelor
        externe și a războiului, această problemă șvăbească a luat un avânt foarte mare în
        toate domeniile, însă până în prezent nu s-a întâmplat niciun eveniment important și s-a
        dezvoltat în liniște.
              Mijloacele de acțiune ale acestei probleme șvăbești de pe raza acestui post este că
        acționează prin diferite adunări ale populației și tineretului, întruniri, serbări, instrucție
        ziua și noaptea, cu care ocazie fac și trageri cu arme reduse, date în acest scop de către
        casa germană din Timișoara, se țin diferite conferințe și adunări de către conducătorii
        lor germani, trecerile peste frontieră din rândurile acestei populații se țin lanț și în toate
        domeniile populației șvăbești i se dă întâietate înainte, fără ca să fie oprită de nimeni și
        în niciun fel de direcție.
              Intensitatea  acestei  probleme  este  de  circa  780  de  membri  care  activează  în
        această problemă ca aderenți.
              Conducători  și  propagandiști  ai  aceste  probleme  sunt:  Volck  Johann  și  Lock
        Anton,  conducători  și  Aubermann  Ella,  Balthazar  Anton,  Huller  Peter,  Balthazar
        Nikolaus, Mesaroș Joseph, Decsov Peter, Hilger Peter, Volk Nikolaus, Zimmer Joseph,
        Böhmer Joseph, Schmeltzer Nikolaus, Volf Peter, Valtrick Nikolaus, Svobodnik Nikolaus,
        Elisabeta Volf, Potchen Irene, Gilod Barbara, Jung Johann, Günter  Susanna, Sauer,
        Koreck Theresia, Klementz Leni, Klementz Johann, Böhmer Peter, Aubermann Vilhem,
        Jung Peter, Aubermann Emerick, Hinckel Joseph, Bakhaus Joseph și Hinkel Nikolaus,
        propagandiști.
              În concluzie, din cauza evenimentelor externe și a războiului, această problemă
        este în creștere, din cauză că fac instrucție și tragere cu arma neopriți de nimeni, țin
        întruniri, adunări, manifestări, serbări etc. și trec frontiera cu grămada și nu se ia nicio
        măsură în contra lor.
              Măsuri de luat pe viitor. Intrarea în legalitate din partea populației șvăbești de a
        respecta toate ordinele ce se dau de autoritățile românești și a legilor țării, a se opri de cei
        în drept de a se mai fugi peste frontieră, de a nu fi scutiți de la concentrare și mobilizare,
        de a da rechizițiile necesare atunci când li se cere și de a se lua măsuri drastice în contra
        celor ce ar mai încerca să nu mai execute ordinele și legile țării, atunci când li se impun
        și de a fi supravegheați de aproape în toate manifestările lor.“
              Și tot același subofițer de jandarmi, cu semnătură indescifrabilă, va înainta pe 23
        martie 1941 o situație detaliată cu privire la organizarea germanilor cenăzeni pe diferite
        departamente ale filialei locale a Grupului Etnic German: cultural, economic, politic,
        școlar. În baza altui document, vă putem oferi, în paranteze, numele conducătorilor, anul
        nașterii, ocupația și starea materială a lor.
              Tineretul era organizat după cum urmează:
              Hitlerjugend - pentru copiii între 14 și 18 ani (Wirosaf Peter, n. 1923, agricultor,
        stare materială bună);
              Deutsches Jungvolk – pentru băieți  între 10 și 14 ani (Klemens Adam, n. 1926,
        agricultor, stare materială foate bună);
              Jugend Mädchen – fete între 10 și 14 ani (Aubermann Elisabeth, n. 1924, casnică,
        stare materială bună);
              Bund Deutscher Mädel – fete între 14 și 21 de ani (Klemens , n. 1922, casnică,
        stare materială bună);

                                                                                23
   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30