Page 30 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

Dușan Baiski

Etnic German cu scopul de a se refugia cât mai mulți germani din România și în
special din Banat, ca ei să poată cere autonomia Banatului bazați pe numărul mare
de refugiați, propunând Guvernului german motivul că aceștia au fugit din cauza
persecuției din partea românilor.“ Ordinul mai cere verificarea amănunțită a situației,
„cu toată discrețiunea“, precum și tabele nominale cu cei plecați, totul pentru „...a
stabili precis dacă s-au dat instrucțiuni șvabilor în sensul celor semnalate mai sus

La treierat, în 1941. De la stânga la dreapta: Schmelzer Anna, născ. Koreck, Blau Susanna, născ. Wolf,
Wolf Katharina, născ. Sendef (soții lor erau în armată). Copii, de la stânga: Blau Magdalena, Schmelzer
Anna, Blau Theresia.

și dacă în adevăr șvabii aspiră la autonomie sub protectorat german.“ Cenadul va
raporta că nu s-a putut stabili dacă s-au primit sau nu instrucțiuni de la G.E.G., însă
„...au plecat un număr destul de mare dintre tineretul german și elemente ale armatei
în Germania, o dată cu trecerea trupelor germane pe raza acestui post, iar o parte din
ei s-au înapoiat, tot cu trupele germane care vin din Germania prin Ungaria la noi
în țară.“ În lista atașată figurează 34 de nume de bărbați șvabi din Cenad, cu sau fără
stagiul militar satisfăcut, cu vârste cuprinse între 19 și 30 de ani, cu diverse meserii
(agricultori, pantofari, zugravi, bărbieri, fierari, ucenici, un funcționar, un cantor, un
mecanic, doi servitori, doi tinichigii și chiar un student). Printre ei și următorii: Paul
Gheorghe, Gligor Dumitru Maxim, Rejep Ion Cheșa și Suvac Ioan. Lesne de observat
că majoritatea aveau profesii ce le permiteau să vină în contact nemijlocit cu multe
persoane. Din toți cei plecați cu trupele germane, doar nouă s-au întors.
Comportamentul etnicilor germani vizavi de obligațiile militare pe care
le aveau în raport cu Armata Română nu a fost nici pe departe unul cooperant,

28