Page 244 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 244

Dușan Baiski


              Iată și mărturia lui Radivoi Milicici , din Cenad:
                                             1
              „Când am ajuns acolo, pe câmpul acela, ne-au dat o bucată de pământ şi nişte
        scânduri şi am fost nevoiţi să ne facem singuri o casă unde să locuim. La început
        dormeam sub cerul liber înveliţi în pături. Asta până nu am terminat casa. Dar casa
        era mică, din pământ şi avea o cameră în care dormeam şi o bucătărioară. Şi era
        acoperită cu paie.
              În acel an am început şcoala, clasa întâi la secţia română. Ce a fost tragic
        pentru mine a fost faptul că eu, crescut într-o familie de sârbi, în mijlocul sârbilor
        şi având la Cenad vecini şi prieteni doar sârbi, nu ştiam româneşte. A fost foarte
        neplăcut şi învăţătorii şi părinţii mei au depus mult efort ca să învăţ şi să deprind
        limba română.






























                                  Familia Isler din Cenad, la Zagna


              Vara la treierat de orez tatăl meu Borislav lucra toată ziua ca să mai câştige
        ceva bani ca să poată să meargă o dată pe săptămână la Brăila să cumpere pâine
        şi alte alimente ca să supravieţuim. Ceea ce mi-a rămas bine întipărit în minte este
        următorul fapt: ştiam că în jurul amiezii tata primea masa de prânz acolo pe holdă
        şi am mers acolo de mai multe ori şi îi mâncam aproape toată mâncarea lăsându-l pe
        tata flămând. Dar el nu se supăra şi adesea rupea de la propria-i gură numai sorei
        şi mie să ne fie bine.

              1   Miodrag Milin și Ljubomir Stepanov - „Sârbii din România în Golgota Bărăganului“. Traducere din limba
        sârbă: Ivo Muncian și Ljubomir Stepanov. Editori: Uniunea Sârbilor din România și Asociația Foștilor Deportați în
        Bărăgan – Timișoara, 2003
        242
   239   240   241   242   243   244   245   246   247   248   249