Page 269 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 269
CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)
iar casier, Slavomir Țvetcov (P.C.R.) și, respectiv magaziner, Vitomir Marcov
(P.C.R.). Membri în conducere: Mladen Stanișici (P.N.P.), Ioan Fürge (membru al
Uniunii Populare Maghiare – Madosz), Milivoi Dișici, Mihai Covaci, Ioan Balaș,
Jivco Galetin, toți membri ai P.C.R.
În Cenadul Mare existau 120 de persoane fără case și pământ, dar același
document consemnează imediat că „În urma dării în custodie a caselor părăsite
de germani, aproape toți locuitorii au case.“
Unul din răspunsurile la chestionar face referire la hramurile bisericilor din
Cenad, doar la cea greco-catolică nefiind trecut hramul. Iar un alt răspuns precizează că,
la alegerile din 1937, majoritatea cenăzenilor au votat cu național-țărăniștii și național-
liberalii. „Conducători legionari în comuna noastră n-au fost care ar fi menționați,
întrucât n-a fost o organizație propriu-zisă. [...] Dintre foștii legionari nu avem nici pe
unul înscriși în partidele ce formează B.P.D. “
Problema cea mare: „Recolta de cereale și fân din acest an în comuna noastră se
prezintă slabă cum n-a mai fost de mulți ani, încât nu avem nici strictul necesar. Această
recoltă este slabă din cauza iernii fără zăpadă, a șoarecilor de câmp și a secetei din
primăvara și vara acestui an. [...] Din cauza secetei, păscutul este inexistent.“
În comună nu existau „gălăgioși și scandalagii“ și, „În general, țăranii din
comuna noastră nu au datorii la bănci , iar puținii ce au, sunt fără importanță, încât se
pot achita în orice moment.“
Cooperativa „Usturoiul“ va solicita Primăriei, pentru a-și deschide acolo o
prăvălie, casa de la nr. 364, fostă proprietate a soției lui Ioan Frank, născută Weber,
absenteistă. Comitetul comunal pentru administrarea caselor absenteiștilor va hotărî
ca respectivul imobil, încadrându-se în prevederile art. 8 din Convenția de Armistițiu,
să fie dat în custodia Cooperativei „Usturoiul“ și va înainta către Prefectură procesul-
verbal întocmit, însă răspunsul acestei instituții va întârzia să apară. Pe de altă parte și
legat de aceeași casă, Ioan Frank va solicita direct Prefecturii Timiș-Torontal scoaterea
imobilului de sub incidența Convenției de Armistițiu. Prefectura va trimite cererea
originală la Cenad, prin ordinul nr. 8096 A.B., pentru ca decidentul local, respectiv
consiliul politic comunal, să ia măsuri pentru „...a se cerceta și aviza asupra stării de
fapt, cerând scoaterea de sub prevederile art. 8 din Conv. de Armistițiu a edificiului
nr. 364, proprietatea soției (lui) Frank Ioan, născută Weber Magdalena“. În referatul
său din 30 septembrie 1946, către superiori neprecizați în document, asupra ședinței
consiliului politic comunal din 23 septembrie 1946, Ivan Achimov, președintele B.P.D.
din Cenadul Mare, va nota:
„Acest ordin a fost adus la cunoștința Cons. Politic comunal în ședința din 23
IX 1946, la care majoritatea membrilor din Cons. Politic a hotărât ca acest edificiu să
fie scos de sub prevederile Art. 8 din Convenția de Armistițiu pe motivul că dl. Frank
Ioan a luptat contra Germaniei.“ Același Achimov nu va fi însă de acord cu decizia
majorității, motivele invocate fiind mai multe. El va scrie:
„1. Casa de sub nr. 364 în primul rând nu este proprietatea dlui Frank Ioan,
ci este a soției sale, Frank Magdalena, născută Weber, a fost absenteistă și, ca atare,
(casa, n.n.) nu poate fi scoasă de sub prevederile Art. 8 din Convenția de Armistițiu.
2. Dl. Frank Ioan, din informațiuni, mai are aprobat de către Primăria
comunei Cenadul Vechi casa nr. 161, proprietatea socrului său Weber Ioan, fost
267