Page 314 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

Dușan Baiski

acestora, au scos din sfera producției o suprafață arabilă de 1.000 ha pe care se
prevedea realizarea unei producții de cereale, legume, fructe, de peste 15 milioane
lei ceea ce a diminuat tariful stabilit de adunarea generală anterioară, pe normă
convențională, de la 28,50 lei cât a fost planificat, la 15 lei cât s-a realizat.
Ca întotdeauna în clipele grele, și de această dată țărănimea cooperatistă
a simțit din plin grija partidului și sprijinul statului, care s-a materializat pe scara
întregii țări, în uriașe ajutoare materiale acordate țărănimii, unităților lovite de
calamități. Pentru cooperatorii din Cenad, acest ajutor s-a concretizat prin suma
de 400.000 lei ajutor bănesc, 70.000 lei valoarea semințelor acordate gratuit,
amânarea rambursării unor credite în valoare de 4 milioane lei și acordarea pentru
susținerea cheltuielilor de producție și achitarea avansului bănesc lunar în 1970,
precum și pentru înlocuirea furajelor calamitate a sumei de 800 mii lei. Pentru acest
sprijin prețios, consider că sunt în asentimentul tuturor cooperatorilor din Cenad ,
de a mulțumi partidului, Comitetului Central și personal tov. Nicolae Ceaușescu,
secretarul general al partidului nostru, pentru grija și sprijinul pe care ni l-a acordat
în anul 1970 pentru vindecarea și acoperirea pagubelor pricinuite de inundațiile
provocate de Mureș și care se ridicau la peste 10.000.000 lei.“
În aceeași dare de seamă sunt criticați mecanizatorii, care: „... nu au fost legați
direct de rezultatele obținute în producție, rezultate exprimate în tone, nu au fost
integrați în formațiunile de bază, unele lucrări au fost de slabă calitate, mai ales
prășitul mecanic, fertilizarea uniformă a culturilor și altele, de unde vine stringentă,
de mare actualitate, necesitatea legării strânse a mecanizatorilor de rezultatele
obținute în producție, sporirii răspunderii și rolului acestora în buna desfășurare a
producției agricole.“
Este, de fapt, o dovadă clară a lipsei de motivație, situație tot mai evidentă
și acută datorată, evident, formei de proprietate, cea colectivă. După doar 21 de
ani de la înființarea colectivei, cenăzenii devin tot mai sceptici în ceea ce privește
succesul unei asemenea forme de organizare. Un scepticism direct proporțional cu
propaganda de partid. Iată încă o dovadă concludentă, surprinsă în aceeași dare de
seamă: „... dintr-un număr de 1.371 membri cooperatori apți de muncă, un număr
de 304 cooperatori, adică 23%, nu au efectuat minimum de zile normă prevăzute pe
braț de muncă, ceea ce s-a răsfrânt negativ la efectuarea la timp și în bune condițiuni
a lucrărilor agricole, acest fenomen fiind mai accentuat la cooperativa Cenad II.“
Nu au fost scutiți de critică nici cei din conducerea C.A.P.-ului: „Trebuie
arătat totodată că și sistemul de organizare a muncii, care nu a asigurat stabilitatea
activității cooperatorilor în aceeași formațiune de muncă, la aceeași cultură, precum
și neajunsurile sistemului de plată, legat de principiul zilei-muncă și care a dus la
egalizarea veniturilor între cooperatori, au constituit în bună măsură motive care
au determinat o participare scăzută la muncă a unor cooperatori.“ Să nu uităm
însă că sistemul de plată era dictat de sus, de la partid: „Prin introducerea noilor
forme de organizare a muncii în ferme cu gestiune economică proprie, se realizează
indicația cuprinsă în expunerea tov. Nicolae Ceaușescu de a lega cooperatorul de
o formațiune stabilă de producție, iar prin introducerea acordului global, cu plata
în bani și în natură, care este o măsură de cea mai mare însemnătate, se va da

312