Page 319 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

ei Nákó: întreg terenul pe care este astăzi construit cartierul Satu Nou și până spre
I.C.AR. era al lor. Fără a mai pune la socoteală că următorul descendent al familiei
Nákó, respectiv Nákó Kálmán, a investit și el în proprietățile funciare și în tehnica
agricolă de ultimă generație. Pământurile familiei familiei Nákó au fost subîmpărțite
în moșii (Maior) individuale, situate în jurul fiecărei predii, acestea fiind administrate
și lucrate fie de proprii supuși, fie de angajați din localitate. Așa cum au fost și cei din
Szerb Csanád (Cenadul Sârbesc), unde se găsea domeniul denumit Erszébet-Maior.
Însă ceea ce trebuie lămurit de către istorici este următoarea afirmație a lui
Hans Hass: „Trebuie să ținem cont de faptul că depozitarea și vânzarea produ-
selor vegetale și a produselor animaliere din efectivele enorme de porci, vite
și oi trebuia să se deruleze conform contractelor și fără complicații. Astfel au
fost construite pe acele moșii, «maior», unde se cultiva sfecla de zahăr, șine «Lori»,
adică șine înguste pentru vagonete, care să facă legătura de la maior până la gara
localității celei mai apropiate, ca să se asigure în continuare transportul sfeclei de
zahăr în fabricile de zahăr. Astfel de linii înguste au fost construite la Cheglevici
și la Nerău, unde linia îngustă ducea până la gară. Linia de la Cheglevici a fost
folosită încă în anii șaizeci ai secolului XX pentru transportul de persoane de la
Cheglevici la Cenad, Cheglevici având legături foarte proaste cu rețeaua principală
de transport și circulație.“
Orice pe lumea aceasta se naște, trăiește și moare. Așa s-a întâmplat în cele
din urmă și cu averea familiei familiei Nákó. După anexarea Banatului la România,
în 1920, bunurile familiei familiei Nákó au fost, parțial silit, scoase la licitație. Pros-
perul domeniu Erszébet-Maior de la Cenad a trecut în posesia societății pe acțiuni
„Sămânța“ din București, primind ulterior numele de I.C.A.R. (de la acronimul Ins-
titul Român de Cercetări Agricole al României). Investiția de până atunci din partea
lui Nákó Kálmán în domeniul de la Cenad, dar și cea ulterioară, din partea statului
român, au făcut din Cenad un loc de pelerinaj pentru agricultori din lumea întreagă.
Aceasta până când I.C.A.R.-ul a fost desființat, optându-se pentru stațiunea experi-
mentală de la Lovrin. Acest act al regimului comunist pare total de neînțeles și, din
nefericire, i-a adus Cenadului un deloc meritat con de umbră.

Bibliografie:

Hans Haas - „Neamul nobiliar Nákó de Nagy-Szentmiklós“, 2011

317