Page 321 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

Triburile de agricultori și păstori de animale, a căror prezență în zona
Cenadului este cunoscută a fi fost încă din epoca bronzului , au căutat multă vreme
1
vetre de locuire permanente, însă apele Mureșului, incursiunile triburilor de populații
migratoare și războaiele le-au zădărnicit mereu planurile. Probabil doar castrul roman
despre care pomenesc istoricii, însă care nu poate fi cu exactitate localizat, pare a fi
reușit să închege prima comunitate și aceasta, în opinia noastră, undeva pe actuala

Cenad. Altitudinea Pădurii I, potrivit Google Earth. Pentru o apreciere cât mai exactă, din altitudinea
punctelor situate pe suprafața pădurii, trebuie scăzută media de înălțime a copacilor

vatră a comunei Cenad. Și, totuși, nu centrul actualei vetre a localității era insula cu
cea mai mare suprafață din zonă pe vreme de inundație masivă, atunci când apele
ajungeau chiar și până la Tomnatic. Ci actualul perimetru al Pădurii I (cu o suprafață
de 76 ha), cea mai apropiată, aflată la N-NV de Cenad, unde altitudinea minimă față
de nivelul Mării Adriatice este de 89 m, altitudinea maximă fiind de 100 m, restul
punctelor înalte depășind, de regulă, altitudinea de 92 m. Partea superioară a digului
se află la o altitudine de 82,8-83 m.
Centrul civic al comunei își are cel mai înalt punct la vest de Biserica romano-
catolică, respectiv la 86 m altitudine. Punctul mediu de altitudine este de 83 m și
creează aproape un cerc perfect în jurul centrului. Însă comparativ cu „insula“
Pădurii I, suprafața centrului civic, unde se află vatra comunei, este cu mult mai

1 Ioan Hațegan – „Cultură și civilizație medievală la Mureșul de Jos“, Editura Almanahul Banatului,
Timișoara, 1995, p. 74.
319