Page 322 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

Dușan Baiski

mică. Întrebarea este de ce n-au ales fondatorii Morisenei ca vatră a satului spațiul Pădurii
I? Doar ne putem permite să presupunem că a fost mult mai ușor de construit o cetate pe
o insulă mică, înconjurată de ape, decât una de aproape 20 de ori mai mare, chiar dacă
era, la fel, înconjurată de ape.
De ce această introducere? Simplu. Pentru a arăta că până la începerea construirii
digului, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, întreaga zonă a Cenadului era o mlaștină
imensă, alimentată la 5-10 ani de câte-o inundație mai mică sau mai mare a Mureșului,
iar la câte 15-20 de ani de una masivă. Triunghiul format de Aranca-Mureș-Tisa era plin
de smârcuri și acoperit cu păduri dese de arini, aluni și plopi . Deplasările în vreme de
1
inundație se putea face fie cu luntrea, ambarcațiune potrivită pentru ape puțin adânci, fie
cu trăsura ori călare, sub conducerea localnicilor care cunoșteau foarte bine zona .
2
Ei bine, când a ajuns aici, se presupune că s-a întâmplat pe la 1038, când a fost
instalat ca episcop la mănăstirea Sf. Ioan din cetatea Cenadului, venețianul Gerard a (re)
găsit în sufletul său laguna venețiană. De asemenea, putem doar presupune că a locuit aici
până în 1044, când, încercând alături de alți episcopi o lovitură de stat, a fost ucis. Dat
fiind faptul că nu se poate certifica anul precis al nașterii sale, viitorul sanctificat poate
să fi avut la venirea sa la Cenad o vârstă undeva între 45 și 61 de ani . Potrivit legendei,
3
la vârsta de cinci ani s-a îmbolnăvit, fiind trimis la mănăstirea venețiană Sf. Gheorghe
pentru a se lecui. Desigur, concluzia logică este că s-a însănătoșit și, ca atare, a trecut de
o vârstă critică, cea a copilăriei.
Gara Santa Lucia din Veneția se află la 45º 26’ 29” latitudine nordică, la fel ca
și satul Sculia, com. Gătaia, din jud. Timiș. Iar Biserica romano-catolică din Cenad,
la 46º 08’ 18” latitudine nordică. Diferența de latitudine este relativ foarte mică, însă
există câteva diferențe mari în ceea ce privește clima, Veneția fiind în zona de climă
mediteraneeană, deci cu o medie anuală de temperaturi pozitive mult mai mare decât
Cenadul. De asemenea, mlaștinile venețiene conțin apă sărată, ori se știe foarte bine că
sarea este un bun conservant. Deci împiedică putrezirea rapidă a elementelor organice.
În contrast, Cenadul era înconjurat de mlaștini cu apă dulce, de smârcuri și suprafețe
împădurite. Orice frunză, copac sau animal mort intra cu repeziciune în putrefacție. Pe de
altă parte, iarna era aspră, cu multe zile sub limita de îngheț, lucru mai greu de suportat
pentru orice om născut și crescut într-o zonă având climă blândă spre foarte blândă. Ca
atare, la fel cum am spus mai adineaori, putem doar presupune că Girardo e posibil să fi
fost răcit, fără însă ca sănătatea să-i fi fost zdruncinată.
Un alt venețian poposit pe meleaguri bănățene, dar abia în 1774, și anume
Francesco Griselini, avea să și facă observația, pentru unii chiar cinică: „Permanentele
schimbări atmosferice cărora le este expusă țara, datorită poziției ei naturale, precum și
emanațiile molipsitoare care se ridicau din atâtea ape împuțite și pline de putregaiuri au
făcut din Banat cel mai trist loc de ședere.“ 4

1 Radu Constantinescu – „Gerard din Cenad – un scriitor al anului 1000“ (din volumul „Armonia lumii“
de Gerard din Cenad).
2 Johann Kaspar Steube – „Nouă ani în Banat (1772-1781)“, Editura de Vest, Timișoara, 2003.
3 Anul nașterii nefiind atestat în niciun document cunoscut, unii cercetători propun anii 980, 981, 992 sau
993, alții susțin datele 977 sau 986. Pentru calculul vârstei venirii la Cenad, am ales extremele: 977-993
4 Francesco Griselini – „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei“, Editura Facla,
Timișoara, 1984.
320